Trupul Reginei Elena, repatriat pentru a fi înmormântat la Curtea de Argeș. Trei zile de doliu în familia regală

Regina-mamă Elena va fi repatriată vineri pentru a fi reînhumată la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, Familia Regală anunţând doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Potrivit unui comunicat al Casei Regale, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena vineri, la ora 11,00, pe Aeroportul Internaţional Otopeni.

La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi Custodele Coroanei Române, Margareta, membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie.

La ora 11,45, cortegiul funerar va pleca de la aeroport spre Palatul Elisabeta, unde sicriul va fi depus în Sala Regilor, între orele 12,00 – 12,45. Familia Regală se va ruga la catafalc. La acest moment publicul va avea acces în faţa palatului.

În intervalul orar 12,45 – 16,00, cortegiul funerar se va deplasa către Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13,00), Titu (ora 13,45), Găeşti (ora 14,10), Topoloveni (ora 14,40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15,05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16,00), precizează sursa citată.

Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală vineri, la ora 16,45.

Începând cu ora 17,15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc.

Şi sâmbătă, de la ora 8,00 la ora 10,00, va continua pelerinajul la catafalcul Reginei Elena.

Casa Regală precizează că nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. „Florile vor fi aşezate în scuarul din faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale (de la intrarea în mănăstire). Majestatea Sa Margareta îi roagă pe toţi cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea şi bunătatea Reginei-Mamă.

În aceeaşi zi, la ora 12,00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei.

La ora 12,40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă „Mihai Viteazul”, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13,00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale.

O carte de condoleanţe a fost deschisă încă de vinerea trecută la Palatul Elisabeta şi va fi la dispoziţia publicului până luni. Condoleanţele pot fi transmise şi online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/.

Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Cine a fost Regina mamă Elena

Născută în familia regală a Greciei, s-a căsătorit cu principele moștenitor Carol al României în 1921, dând în același an naștere principelui Mihai al României. După ce la sfârșitul anului 1925 Carol a rămas în străinătate cu amanta sa, Lupescu, principesa Elena s-a ocupat de educația fiului ei, devenit moștenitor al tronului. În timpul primei domnii a regelui Mihai (1927-1930), Elena a divorțat de Carol.

Odată cu reîntoarcerea lui Carol din străinătate și uzurparea tronului fiului său (la 8 iunie 1930), Elena a pierdut controlul legal asupra sorții copilului său, fiind supusă unei campanii de șicane din partea lui Carol. În cele din urmă, principesa Elena a preferat să părăsească România (1932), fiindu-i permis să își vadă fiul timp de 2 luni în fiecare an și stabilindu-se la Vila Sparta din Florența.

Odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, dictatorul Ion Antonescu i-a cerut să se întoarcă în țară, Elena revenind în septembrie 1940 în România și primind titlul de Regină mamă și apelativul Majestate. A devenit cel mai apropiat consilier și confident al Regelui Mihai.

Puterea în stat era deținută în totalitate de Ion Antonescu, care în prima parte a guvernării sale a dezlănțuit un genocid împotriva minorității evreiești, dar Regina Elena a reușit prin intervenții pe lângă acesta să amelioreze soarta multor persoane, meritul fiindu-i recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, care i-a conferit titlul de „Drept între popoare”.