Rămăşiţele pământeşti ale unui luptător anticomunist din Munții Apuseni, împuşcat de Securitate în vara anului 1950, au fost descoperite în cadrul unei acţiuni de investigaţii arheologice organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Corpul neînsuflețit era îngropat într-un loc izolat, la peste 1.200 de metri altitudine în zona Poarta între căi.
Arheologul Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat că, în urma unei acţiuni de investigaţii arheologice desfăşurată pe teritoriul comunei Bistra, la peste 11 kilometri de centrul satului, în zona Poarta între Căi, arheologii au descoperit la o adâncime de circa 70 de centimetri rămăşiţele lui Ioan Andreşel, executat de Securitate în 16 august 1950. Potrivit ICCMER, locul a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori care au fost transportaţi de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a IICCMER la începutul lunii septembrie. Investigaţiile s-au desfăşurat în prezenţa unui procuror militar, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instituția a fost sesizată de IICCMER în privinţa acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări au participat poliţişti şi specialişti ai Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba. Astăzi 26 septembrie, are loc o slujbă religioasă, după care rămăşiţele pământeşti ale lui Andreşel vor fi „extrase” şi „recoltate” de arheologi, a menţionat Petrov.
Informații de la IICMMER:
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în zilele de 25-26 septembrie 2017 o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Andreșel Ioan, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.
ANDREȘEL IOAN s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinții săi au fost Andreșel Ioan și Burz Maria, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) și două fete (Eva și Sofia). Fiul, Ioan, s-a căsătorit la Câmpeni în 31 ian. 1903 cu Chira Sofia din satul Gârde, com. Bistra (n. 18 iul. 1885 – d. 27 sept. 1969), având împreună o singură fată, pe Maria (n. 28 nov. 1904 – d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost căsătorită prima dată cu Pop Teofil din Bistra cu care a avut o fiică, Pop Alexandra (n. 4 febr. 1927), care a fost implicată în rezistența anticomunistă din zonă, fiind ucisă de Securitate în aprilie 1950. Andreșel Maria s-a recăsătorit ulterior cu Balea Gheorghe din Bistra (n. 1902 – d. 1981), din această a doua căsătorie rezultând opt copii, doi băieți și șase fete. Dintre aceștia, astăzi mai trăiesc trei fete, Goia Sofia și Mucea Carolina în Bistra și Jilavu Laura în Baia de Arieș, toate fiind nepoate și descendente directe ale lui Andreșel Ioan.
Conform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, pășune și pădure. Casa și gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localității Bistra. Mai aveau o locuință sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse și ținute vacile și oile. Totodată, împreună cu ginerele său, Balea Gheorghe, Andreșel deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne, având permanent mai mulți oameni angajați la lucru. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.
După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, aceștia fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte împreună cu ceilalți. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Ihuț Traian din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 sept. 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.
După campania Securității din anul 1949 prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise. În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Andreșel Ioan, Pom Traian și Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian și Trifa Iosif au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Andreșel Ioan a fost căutat și ridicat de la locuința ce o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost maltratat și apoi transportat pe o distanță de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împușcare.
Cadavrul lui Andreșel Ioan precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreșel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) și ginerele său s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.
Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Herța Vasile, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tăuțan Valentin, și locotenent Popa Vasile, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în com. Brusturi, jud. Bihor, și a decedat la Cluj în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Andreșel Ioan a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat și certificatul de deces.
Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor precum și altor persoane care aveau informații despre cei uciși, despre evenimentele petrecute și despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Pom Traian a fost descoperit și osemintele victimei recuperate în cursul unei acțiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Andreșel Ioan a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.
Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere și colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) și rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea și recoltarea rămășițelor pământești ale lui Andreșel Ioan sunt activități care vor avea loc în ziua de marți, 26 septembrie.
Accesul spre Poarta între Căi se face din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 6,2 km până la prima bifurcație de drumuri unde se face la dreapta și se continuă parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. După ce se depășește Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apă și apoi se urcă până ce drumul forestier întâlnește DC 144. Aici se face la stânga, iar după un scurt parcurs, la prima bifurcație se face la dreapta și se continuă drumul încă 1,3 km până la destinație. Distanța totală ce trebuie parcursă este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, în special cel aflat imediat după trecerea apei, pot fi străbătute în siguranță doar cu o mașină de teren având tracțiune integrală.
Rămăşiţele pământeşti ale unui luptător anticomunist din Munții Apuseni, împuşcat de Securitate în vara anului 1950, au fost descoperite în cadrul unei acţiuni de investigaţii arheologice organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Corpul neînsuflețit era îngropat într-un loc izolat, la peste 1.200 de metri altitudine în zona Poarta între căi. 
