Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Un „Like” pe Facebook și piramidele egiptene, noi probe în procesul aurului de la Roșia Montană


Publicat

r

Un „Like” pe Facebook și comparația cu piramidele de la Giza au ajuns probe în dosarul deschis de Gabriel Resources care cere daune statului Român de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier de la  Roșia Montană. Acționarul majoritar la RMGC a depus un memoriu la tribunalul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială, în care susține că includere peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer.

Demersul inițiat de România în 2016, în mandatul Guvernului tehnocrat Cioloș, de includere a peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer din partea statului român, susține Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului blocat, în memoriul depus la tribunalul Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prin care își argumentează pretențiile la despăgubiri de 4,4 miliarde dolari din partea României.

„Ca probă suplimentară tangibilă a respingerii de către stat a proiectului minier, fără nicio decizie administrativă în acest sens, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil și fără măcar o ofertă de compensație, aplicația României depusă la UNESCO relevă cu deplină limpezime că statul nu va permite implementarea proiectului, căci consideră că acest lucru ar distruge chiar pe care acum intenționează să-l includă pe lista patrimoniului mondial UNESCO”, scriu avocații Gabriel Resources în memoriul citat.

Aceștia afirmă că noua abordare a statului, de prezervare a întregului așa-numit „peisaj cultural minier” Roșia Montană, intră în antiteză cu noțiunea însăși de dezvolare a proietului de exploatare auriferă și este incompatibilă cu acesta, cu licența minieră a RMGC și cu alte drepturi ale companiei legate de aceasta. De asemenea, ignoră complet numeroasele certificate de descărcare arheologică valide emise și aprobate de către stat, care permit dezvoltarea industrială a unor largi porțiuni ale aceluiași „peisaj cultural minier”.

„Acțiunile sale demonstrează că statul consideră că nu mai există drepturi legate de proiect, nici în licența minieră Roșia Montană, nici în procedurile administrative cărora nu li s-a permis niciodată să fie duse la bun sfârșit și nici cu privire la anii în care RMGC a derulat activități de dezvoltare în zonă. După ce a respins proiectul pe plan politic, acțiunile statului confirmă că l-a respins și din punct de vedere juridic, deși fără respectarea dreptului la un proces echitabil și fără justă despăgubire”, mai susțin avocații Gabriel Resources. Compania este reprezentată în arbitraj de americanii de la White&Case și de românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.

„Poate pentru că acest demers la UNESCO intră în conflict cu și încalcă atât de flagrant drepturile legale ale Gabriel Resources, ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, a avertizat printr-un comentariu postat pe pagina de Facebook a ministrului Culturii Corina Șuteu că demersul nu ar trebui întreprins până la finalizarea procedurilor de arbitraj.

Ulterior, ea și-a șters comentariul. Neabătut, pe 4 ianuarie 2017, Ministerul Culturii a depus dosarul la UNESCO și, totodată, a creat o pagină web pentru a promova aplicația României”, se mai spune în memoriu.

Gabriel Resources a inclus ca probă în pledoaria sa inclusiv un „Like” dat pe Facebook în ianuarie 2016 de fostul ministru tehnocrat al Culturii, Vlad Alexandrescu, unei postări a mai multor ONG-uri care se opuneau activ demarării proiectului minier Roșia Montană.

Pe 29 decembrie 2016, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, declara, la finalul ședinței de guvern, că premierul Dacian Cioloș a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Guvern, precizând, însă, că acest lucru nu mai este posibil din cauza atribuțiilor limitate pe care le are Exectivul care, după alegeri, a devenit interimar.

Ulterior, pe 5 ianuarie 2017, Ministerul Culturii transmitea că pe 4 ianuarie a trimis la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, și preciza că depunerea dosarului a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. „Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu”, a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.

În memoriul depus la ICSID, Gabriel Resources citează ca precedent legal o procedură de arbitraj demarată în 1984 și finalizată după 8 ani, în 1992, în care Egiptul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 28 milioane dolari plus dobânzi investitorilor în proiectul de construire a unui resort turistic în apropierea faimosului complex de piramide de la Giza.

Despăgubirile au fost decise de ICSID după ce autoritățile de la Cairo au anulat proiectul, ca urmare a includerii piramidelor în patrimoniul mondial UNESCO.

„În acest caz, decizia guvernului egiptean de a anula proiectul și de a emite, în acord cu legislația egipteană ce autorizează exproprierile în scopul prezervării vestigiilor istorice, a unui decret prin care terenurile pe care urma să se dezvolte proiectul erau declarate proprietate publică, a fost considerată a fi o expropriere legală.

Nu a fost pus la îndoială dreptul Egiptului de a anula proiectul pentru prezervarea vestigiilor istorice și nici demersul său în acest sens. Problema în acest caz a fost în ce măsură anularea a reprezentat o expropriere, inclusiv o expropriere a drepturilor de a dezvolta proiectul, precum și suma datorată sub formă de compensație. Tribunalul a decis că anularea a reprezentat o expropriere ce a inclus exproprierea indirectă a drepturilor contractuale asociate cu proiectul și că, în consecință, se datorau compensații pentru valoarea respectivelor drepturi”, spun avocații Gabriel Resources.

În februarie, România a trimis la Washington, cu o întârziere de o săptămână, contramemoriul în răspuns la documentația prin care canadienii de la Gabriel Resources își argumentează solicitarea unor despăgubiri în sumă de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier Roșia Montană.

Tribunalul ICSID a revizuit recent și programul procedurii de arbitraj, prelungind termenele cu circa 3 luni față de varianta inițială. Astfel, Gabriel Resources își va prezenta replica la contramemoriul României până pe 26 octombrie 2018, iar răspunsul României la această documentație va trebui depus până pe 3 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă până pe 7 iunie 2019 la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie. În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources.

Sursă: Psnews.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO Conferință de presă Klaus Iohannis. Declarații despre noul record al infectărilor cu SARS-COV și alegerile locale

Publicat

Președintele Klaus Iohannis susține astăzi, de la ora 18:00, o conferință de presă. Declarațiile și răspunsurile șefului statului la întrebărilor jurnaliștilor acreditați pot fi urmărite live la Alba24.

Președintele României și-a făcut un obicei în ultima perioadă din a susține în fiecare miercuri o conferință de presă.

Este de așteptat ca acesta să se refere la pandemia de coronavirus care a atins astăzi în România un nou record, la situația politică sau economică, dar și la alte subiecte de interes general.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Opt proiecte ale Spitalului Județen Alba vor fi finanțate din fonduri europene. Anunțul ministrului Nelu Tătaru, la Alba Iulia

Publicat

Vești bune pentru Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, aduse de către ministrul Sănătății, domnul Nelu Tătaru, în urma unei discuții cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. 

Opt proiecte de investiții majore ale SJU Alba Iulia, care vizează lucrări de edificare, extindere sau dotare cu aparatură medicală, vor fi finanțate din fonduri europene nerambursabile. Informațiile au fost postate pe contul de Facebook al instituției sanitare. 

Care sunt cele 8 obiective:

1. Relocarea și modernizarea activității secției de Oncologie (cu înființare comp. Radioterapie și Îngrijiri paliative) și înfiintare compartiment Cardiologie intervențională – edificarea unui nou corp de cladire;

2. Bloc Operator – extinderea și modernizare;

3. Secții Neonatologie și Obstretică Ginecologie – lucrări de modernizare și dotare cu aparatură medicală;

4. Secții Pediatrie și Oftalmologie – lucrări de modernizare și dotare cu aparatură medicală;

5. Secție Ortopedie și Traumatologie – lucrări de modernizare și dotare cu aparatură medicală;

6. Boli Infectioase – edificarea unei noi clădiri;

7. Psihiatrie-cronci – edificarea unei noi cladiri;

8. Reparație capitală și schimb de destinație din Școala Postliceală Sanitară în secție de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie și extindere ambulator.

”Odată cu realizarea acestora Spitalul din Alba Iulia va fi unul dintre cele mai moderne spitale”, a spus ministrul Sănătății, prezent marți la  Alba Iulia, ocazie cu care i s-au prezentat secțiile, procedurile și stadiul lucrărilor la proiectele aflate în derulare.

Vești bune pentru Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, aduse de către ministrul Sănătății, domnul Nelu Tătaru, în…

Geplaatst door Spitalul Judetean de Urgenta Alba op Woensdag 23 september 2020

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

”Bani de liceu” în anul școlar 2020-2021: Termenul limită pentru depunerea cererilor, acte necesare și condiții

Publicat

pensii bani

Programul ”Bani de liceu” este continuat de Ministerul Educației și în anul școlar 2020-2021. Cererile pot fi depuse până vineri, 25 septembrie.

Ajutorul de 250 de lei pe lună este destinat elevilor care urmează învăţământul liceal, cursuri de zi, însă au acces doar cei în cazul cărora venitul maxim pe membru de familie este de 500 de lei pe lună.

La stabilirea venitului brut lunar / membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei, în ultimele luni anterioare depunerii cererii, cu excepţia alocaţiei de stat, a alocaţiei suplimentare pentru familiile cu mulţi copii, burselor de studii sau sociale.

CALENDARUL de desfăşurare al programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu” 2020-2021

Depunerea cererilor pentru programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu” – 15-25 septembrie

Efectuarea anchetelor sociale şi evaluarea eligibilităţii cererilor depuse de către comisii: 26 septembrie – 15 octombrie

Centralizarea cererilor, prin intermediul portalului dedicat: 26 septembrie – 16 octombrie

Afişarea pe internet a listei beneficiarilor: 17 octombrie

Depunerea contestaţiilor: 18-21 octombrie

Rezolvarea contestaţiilor: 22 -25 octombrie

Bani de Liceu 2020-2021 – acte necesare:

1. Venit brut lunar pe membru de familie realizat în lunile iunie, iulie și august – maximum 500 RON.

– Adeverințe de venit de la locul de muncă al părinților sau

– Declarație notarială pe proprie răspundere de la părintele care nu a realizat niciun venit lunar permanent, în ultimele trei luni; sau de la amândoi, dacă sunt în această situație; declarația trebuie dată și de frații majori care locuiesc împreună cu familia, dacă nici ei nu au avut venituri

2. Copie după certificatele de naștere sau C.I./B.I. ale părinților și fraților.

3. Adeverințe din care să rezulte că frații/surorile sunt elevi/studenți, eliberate de instituțiile de învățământ unde studiază aceștia.

4. Copie a certificatului de deces al părintelui, pentru elevii orfani.

5. Copie dupa Certificatul de revoluționar al părintelui, dacă este cazul.

6. Adeverința medicală a elevului – dacă este cazul, pentru bolile prevăzute de lege (informații suplimentare la secretariat).

7. Cerere tip completată de elev cu autorizarea reprezentantului legal.

8. Ancheta socială făcută de primărie.

9. Copie după C.I./B.I. al elevului care solicită ”bani de liceu”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Afacerea măștilor pentru persoanele defavorizate, ANCHETATĂ de DNA. Nelu Tătaru: Am furnizat toate informațiile solicitate

Publicat

Achiziția celor 103 milioane de măști pentru persoanele defavorizate de la firma Naguma Medical Supply SRL face obiectul unei anchete a DNA.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, că ministerul a furnizat toate informațiile pe care DNA le-a cerut în legătură cu această achiziție.

„Noi am furnizat toate informațiile pe care DNA le-a cerut în speța acestei achiziții. Noi suntem deschiși să oferim documentațiile. Avem și noi în anchetă internă contractele în desfășurare și, în măsura în care vom finaliza, vom direcționa către organele de anchetă”, a declarat Nelu Tătaru într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Premierul Ludovic Orban a confirmat, sâmbătăt, că au fost recepționate cele 103 milioane de măști pentru persoanele defavorizate achiziționate de la firma Naguma Medical Supply SRL.

Naguma Medical Supply SRL a anunțat vineri, într-un comunicat, că a finalizat livrarea la nivel național a celor 103 milioane de măști medicale destinate românilor din categorii defavorizate.

Anunțul a venit în ultima zi din perioada de grație de 15 zile acordată, conform contractului, de Ministerul Sănătății, după ce a notificat compania omului de afaceri Michael Topolinksi să respecte termene contractuale și după ce Naguma a acuzat ministerul că vrea să rezilieze contractul în beneficiul firmei Best Achiziții.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate