Un „Like” pe Facebook și piramidele egiptene, noi probe în procesul aurului de la Roșia Montană

Un „Like” pe Facebook și comparația cu piramidele de la Giza au ajuns probe în dosarul deschis de Gabriel Resources care cere daune statului Român de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier de la  Roșia Montană. Acționarul majoritar la RMGC a depus un memoriu la tribunalul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială, în care susține că includere peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer.

Demersul inițiat de România în 2016, în mandatul Guvernului tehnocrat Cioloș, de includere a peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer din partea statului român, susține Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului blocat, în memoriul depus la tribunalul Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prin care își argumentează pretențiile la despăgubiri de 4,4 miliarde dolari din partea României.

„Ca probă suplimentară tangibilă a respingerii de către stat a proiectului minier, fără nicio decizie administrativă în acest sens, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil și fără măcar o ofertă de compensație, aplicația României depusă la UNESCO relevă cu deplină limpezime că statul nu va permite implementarea proiectului, căci consideră că acest lucru ar distruge chiar pe care acum intenționează să-l includă pe lista patrimoniului mondial UNESCO”, scriu avocații Gabriel Resources în memoriul citat.

Aceștia afirmă că noua abordare a statului, de prezervare a întregului așa-numit „peisaj cultural minier” Roșia Montană, intră în antiteză cu noțiunea însăși de dezvolare a proietului de exploatare auriferă și este incompatibilă cu acesta, cu licența minieră a RMGC și cu alte drepturi ale companiei legate de aceasta. De asemenea, ignoră complet numeroasele certificate de descărcare arheologică valide emise și aprobate de către stat, care permit dezvoltarea industrială a unor largi porțiuni ale aceluiași „peisaj cultural minier”.

„Acțiunile sale demonstrează că statul consideră că nu mai există drepturi legate de proiect, nici în licența minieră Roșia Montană, nici în procedurile administrative cărora nu li s-a permis niciodată să fie duse la bun sfârșit și nici cu privire la anii în care RMGC a derulat activități de dezvoltare în zonă. După ce a respins proiectul pe plan politic, acțiunile statului confirmă că l-a respins și din punct de vedere juridic, deși fără respectarea dreptului la un proces echitabil și fără justă despăgubire”, mai susțin avocații Gabriel Resources. Compania este reprezentată în arbitraj de americanii de la White&Case și de românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.

„Poate pentru că acest demers la UNESCO intră în conflict cu și încalcă atât de flagrant drepturile legale ale Gabriel Resources, ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, a avertizat printr-un comentariu postat pe pagina de Facebook a ministrului Culturii Corina Șuteu că demersul nu ar trebui întreprins până la finalizarea procedurilor de arbitraj.

Ulterior, ea și-a șters comentariul. Neabătut, pe 4 ianuarie 2017, Ministerul Culturii a depus dosarul la UNESCO și, totodată, a creat o pagină web pentru a promova aplicația României”, se mai spune în memoriu.

Gabriel Resources a inclus ca probă în pledoaria sa inclusiv un „Like” dat pe Facebook în ianuarie 2016 de fostul ministru tehnocrat al Culturii, Vlad Alexandrescu, unei postări a mai multor ONG-uri care se opuneau activ demarării proiectului minier Roșia Montană.

Pe 29 decembrie 2016, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, declara, la finalul ședinței de guvern, că premierul Dacian Cioloș a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Guvern, precizând, însă, că acest lucru nu mai este posibil din cauza atribuțiilor limitate pe care le are Exectivul care, după alegeri, a devenit interimar.

Ulterior, pe 5 ianuarie 2017, Ministerul Culturii transmitea că pe 4 ianuarie a trimis la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, și preciza că depunerea dosarului a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. „Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu”, a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.

În memoriul depus la ICSID, Gabriel Resources citează ca precedent legal o procedură de arbitraj demarată în 1984 și finalizată după 8 ani, în 1992, în care Egiptul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 28 milioane dolari plus dobânzi investitorilor în proiectul de construire a unui resort turistic în apropierea faimosului complex de piramide de la Giza.

Despăgubirile au fost decise de ICSID după ce autoritățile de la Cairo au anulat proiectul, ca urmare a includerii piramidelor în patrimoniul mondial UNESCO.

„În acest caz, decizia guvernului egiptean de a anula proiectul și de a emite, în acord cu legislația egipteană ce autorizează exproprierile în scopul prezervării vestigiilor istorice, a unui decret prin care terenurile pe care urma să se dezvolte proiectul erau declarate proprietate publică, a fost considerată a fi o expropriere legală.

Nu a fost pus la îndoială dreptul Egiptului de a anula proiectul pentru prezervarea vestigiilor istorice și nici demersul său în acest sens. Problema în acest caz a fost în ce măsură anularea a reprezentat o expropriere, inclusiv o expropriere a drepturilor de a dezvolta proiectul, precum și suma datorată sub formă de compensație. Tribunalul a decis că anularea a reprezentat o expropriere ce a inclus exproprierea indirectă a drepturilor contractuale asociate cu proiectul și că, în consecință, se datorau compensații pentru valoarea respectivelor drepturi”, spun avocații Gabriel Resources.

În februarie, România a trimis la Washington, cu o întârziere de o săptămână, contramemoriul în răspuns la documentația prin care canadienii de la Gabriel Resources își argumentează solicitarea unor despăgubiri în sumă de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier Roșia Montană.

Tribunalul ICSID a revizuit recent și programul procedurii de arbitraj, prelungind termenele cu circa 3 luni față de varianta inițială. Astfel, Gabriel Resources își va prezenta replica la contramemoriul României până pe 26 octombrie 2018, iar răspunsul României la această documentație va trebui depus până pe 3 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă până pe 7 iunie 2019 la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie. În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources.

Sursă: Psnews.ro