Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Un „Like” pe Facebook și piramidele egiptene, noi probe în procesul aurului de la Roșia Montană


Publicat

Un „Like” pe Facebook și comparația cu piramidele de la Giza au ajuns probe în dosarul deschis de Gabriel Resources care cere daune statului Român de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier de la  Roșia Montană. Acționarul majoritar la RMGC a depus un memoriu la tribunalul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială, în care susține că includere peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer.

Demersul inițiat de România în 2016, în mandatul Guvernului tehnocrat Cioloș, de includere a peisajului minier Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial UNESCO constituie o „declarație sonoră” de respingere a proiectului aurifer din partea statului român, susține Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului blocat, în memoriul depus la tribunalul Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prin care își argumentează pretențiile la despăgubiri de 4,4 miliarde dolari din partea României.

„Ca probă suplimentară tangibilă a respingerii de către stat a proiectului minier, fără nicio decizie administrativă în acest sens, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil și fără măcar o ofertă de compensație, aplicația României depusă la UNESCO relevă cu deplină limpezime că statul nu va permite implementarea proiectului, căci consideră că acest lucru ar distruge chiar pe care acum intenționează să-l includă pe lista patrimoniului mondial UNESCO”, scriu avocații Gabriel Resources în memoriul citat.

Aceștia afirmă că noua abordare a statului, de prezervare a întregului așa-numit „peisaj cultural minier” Roșia Montană, intră în antiteză cu noțiunea însăși de dezvolare a proietului de exploatare auriferă și este incompatibilă cu acesta, cu licența minieră a RMGC și cu alte drepturi ale companiei legate de aceasta. De asemenea, ignoră complet numeroasele certificate de descărcare arheologică valide emise și aprobate de către stat, care permit dezvoltarea industrială a unor largi porțiuni ale aceluiași „peisaj cultural minier”.

„Acțiunile sale demonstrează că statul consideră că nu mai există drepturi legate de proiect, nici în licența minieră Roșia Montană, nici în procedurile administrative cărora nu li s-a permis niciodată să fie duse la bun sfârșit și nici cu privire la anii în care RMGC a derulat activități de dezvoltare în zonă. După ce a respins proiectul pe plan politic, acțiunile statului confirmă că l-a respins și din punct de vedere juridic, deși fără respectarea dreptului la un proces echitabil și fără justă despăgubire”, mai susțin avocații Gabriel Resources. Compania este reprezentată în arbitraj de americanii de la White&Case și de românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații.

„Poate pentru că acest demers la UNESCO intră în conflict cu și încalcă atât de flagrant drepturile legale ale Gabriel Resources, ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, a avertizat printr-un comentariu postat pe pagina de Facebook a ministrului Culturii Corina Șuteu că demersul nu ar trebui întreprins până la finalizarea procedurilor de arbitraj.

Ulterior, ea și-a șters comentariul. Neabătut, pe 4 ianuarie 2017, Ministerul Culturii a depus dosarul la UNESCO și, totodată, a creat o pagină web pentru a promova aplicația României”, se mai spune în memoriu.

Gabriel Resources a inclus ca probă în pledoaria sa inclusiv un „Like” dat pe Facebook în ianuarie 2016 de fostul ministru tehnocrat al Culturii, Vlad Alexandrescu, unei postări a mai multor ONG-uri care se opuneau activ demarării proiectului minier Roșia Montană.

Pe 29 decembrie 2016, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, declara, la finalul ședinței de guvern, că premierul Dacian Cioloș a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Guvern, precizând, însă, că acest lucru nu mai este posibil din cauza atribuțiilor limitate pe care le are Exectivul care, după alegeri, a devenit interimar.

Ulterior, pe 5 ianuarie 2017, Ministerul Culturii transmitea că pe 4 ianuarie a trimis la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, și preciza că depunerea dosarului a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. „Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu”, a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.

În memoriul depus la ICSID, Gabriel Resources citează ca precedent legal o procedură de arbitraj demarată în 1984 și finalizată după 8 ani, în 1992, în care Egiptul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 28 milioane dolari plus dobânzi investitorilor în proiectul de construire a unui resort turistic în apropierea faimosului complex de piramide de la Giza.

Despăgubirile au fost decise de ICSID după ce autoritățile de la Cairo au anulat proiectul, ca urmare a includerii piramidelor în patrimoniul mondial UNESCO.

„În acest caz, decizia guvernului egiptean de a anula proiectul și de a emite, în acord cu legislația egipteană ce autorizează exproprierile în scopul prezervării vestigiilor istorice, a unui decret prin care terenurile pe care urma să se dezvolte proiectul erau declarate proprietate publică, a fost considerată a fi o expropriere legală.

Nu a fost pus la îndoială dreptul Egiptului de a anula proiectul pentru prezervarea vestigiilor istorice și nici demersul său în acest sens. Problema în acest caz a fost în ce măsură anularea a reprezentat o expropriere, inclusiv o expropriere a drepturilor de a dezvolta proiectul, precum și suma datorată sub formă de compensație. Tribunalul a decis că anularea a reprezentat o expropriere ce a inclus exproprierea indirectă a drepturilor contractuale asociate cu proiectul și că, în consecință, se datorau compensații pentru valoarea respectivelor drepturi”, spun avocații Gabriel Resources.

În februarie, România a trimis la Washington, cu o întârziere de o săptămână, contramemoriul în răspuns la documentația prin care canadienii de la Gabriel Resources își argumentează solicitarea unor despăgubiri în sumă de 4,4 miliarde dolari în procesul legat de proiectul aurifier Roșia Montană.

Tribunalul ICSID a revizuit recent și programul procedurii de arbitraj, prelungind termenele cu circa 3 luni față de varianta inițială. Astfel, Gabriel Resources își va prezenta replica la contramemoriul României până pe 26 octombrie 2018, iar răspunsul României la această documentație va trebui depus până pe 3 mai 2019. Ulterior, Gabriel Resources va trebui să răspundă până pe 7 iunie 2019 la contestația României privind implicarea Gabriel Resources (Jersey) Ltd. în arbitraj în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Marea Britanie. În perioada 2-13 decembrie 2019 va avea loc o audiere la tribunal în care se va analiza justificarea pretenției la despăgubiri a Gabriel Resources.

Sursă: Psnews.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Eurostat: România are cei mai puţini posesori de maşini la mia de locuitori din Uniunea Europeană

Publicat

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat.

În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată.

Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme).

În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani.

Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Încărcător comun pentru toate tipurile de telefoane, tablete și alte dispozitive. Propunere a Comisiei Europene

Publicat

Consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile.

Comisia Europeană a făcut joi un pas important împotriva deşeurilor electronice şi a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalenţa diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice şi a prezentat o propunere de stabilire a unei soluţii comune de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Potrivit propunerii de directivă revizuită privind echipamentele radio prezentată joi, portul de încărcare şi tehnologia de încărcare rapidă vor fi armonizate: USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căştile, difuzoarele portabile şi consolele video portabile.

În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de cea a dispozitivelor electronice. Acest lucru este menit să amelioreze confortul consumatorilor şi să reducă amprenta de mediu asociată producţiei şi eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziţia verde şi cea digitală.

„Consumatorii europeni au fost frustraţi suficient de mult în ceea ce priveşte încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-şi găsi propriile soluţii, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câştig important pentru consumatorii noştri şi pentru mediu şi în conformitate cu ambiţiile noastre verzi şi digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă a CE pentru O Europă pregătită pentru era digitală, citată într-un comunicat al Comisiei.

Un singur încărcător pentru toate dispozitivele portabile

„Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul şi a reduce deşeurile”, a declarat la rândul său Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă

În urma propunerii CE, USB-C va deveni portul de încărcare comun pentru toate dispozitivele electronice. Acest lucru le va permite consumatorilor să îşi încarce dispozitivele cu acelaşi încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului.

Apoi, tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiţi producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare şi va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeaşi atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv.

De asemenea, în urma separării vânzării unui încărcător de cea a dispozitivului electronic, se estimează că reducerea producţiei şi eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deşeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an.

Nu în ultimul rând, Comisia doreşte informaţii mai pertinente pentru consumatori. Astfel, producătorii vor trebui să furnizeze informaţii relevante cu privire la performanţa de încărcare, inclusiv privind puterea cerută de dispozitiv şi dacă acesta permite încărcarea rapidă.

Consumatorii ar urma să-şi dea seama astfel dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerinţele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil.

Măsuri pentru limitarea deșeurilor electronice

Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acţiunea mai amplă a CE de abordare a durabilităţii produselor, în special a produselor electronice de pe piaţa UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile.

Propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio de joi va trebui să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul UE prin procedura legislativă ordinară (codecizie). Executivul comunitar consideră că o perioadă de tranziţie de 24 de luni de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare.

Pentru a avea în cele din urmă un încărcător comun, este însă necesară interoperabilitatea deplină la ambele capete ale cablului: dispozitivul electronic şi sursa externă de alimentare cu energie. Finalizarea interoperabilităţii dispozitivului, care este de departe cea mai mare provocare, ar urma să fie realizată prin propunerea de joi.

Interoperabilitatea sursei externe de alimentare va fi abordată în cadrul revizuirii Regulamentului privind proiectarea ecologică al Comisiei. Aceasta va fi lansată mai târziu în cursul acestui an, astfel încât intrarea sa în vigoare să poată fi aliniată la propunerea de joi.

Potrivit comunicatului CE, se estimează că încărcătoarele eliminate şi neutilizate generează până la 11.000 de tone de deşeuri electronice în fiecare an.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Chestionarul pentru vaccinarea elevilor, distribuit în școli. Părinții își pot exprima opțiunea de imunizare a copiilor

Publicat

scrisoare

Chestionarul prin care părinții își vor putea exprima acordul sau dezacordul privind vaccinarea copiilor în școli a fost validat de Ministerul Sănătății și este distribuit prin intermediul inspectoratelor școlare.

„Ministerul Sănătății a validat chestionarul de exprimare a intenției de vaccinare în rândul elevilor minori.

Începând de vineri, 24 septembrie 2021, chestionarul va fi diseminat în unitățile de învățământ, prin intermediul inspectoratelor școlare județene. Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligație de vaccinare și va fi pus la dispoziția părinților în vederea completării.

Persoana desemnată pentru protecția sanitară la nivelul unității de învățământ, în conformitate cu dispozițiile ordinului comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației, va transmite Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) chestionarele completate de către părinți/tutori legali.

În cazul exprimării intenției de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezența părintelui/tutorelui legal al copilului”, a transmis Ministerul Educației, potrivit dcnews.ro.

Chestionarele nu trebuie semnate

Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze și beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinților sau reprezentanților legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în școli de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) și Direcțiile de Sănătate Publică.

Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură și pot fi transmise și în format, potrivit sursei citate.

Vezi Chestionar intentie de vaccinare elevi

Echipe mobile de vaccinare în școli

Din datele centralizate la nivelul a 26 de judeţe, până la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de şcoli sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, potrivit CNCAV.

În Alba, sunt 11 echipe mobile ce asigură vaccinarea în școli, la solicitarea acestora.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Târgul Apulum Agraria 2021, în acest weekend, la Alba Iulia. Standuri cu produse agricole, ateliere, concursuri. PROGRAM

Publicat

La Alba Iulia începe vineri Târgul ”Apulum Agraria” 2021, în cadrul căruia producătorii locali prezintă produse din recolta de toamnă. Evenimentul, ajuns la ediția a XXIX-a, se desfășoară în spațiul expozițional din Piața Pascu.

Cei interesați vor putea vedea standurile prezentate de producătorii locali și vor putea cumpăra legume, fructe și alte alimente, produse tradiționale, de artizanat, produse pentru grădină, echipamente și utilaje agricole.

Vor mai fi standuri cu material săditor, produse fitosanitare, expoziții de animale, păsări.

Organizatorii au pregătit și concursuri, ateliere și alte momente de divertisment.

De exemplu, la standurile ”made in Alba”, veți putea găsi:

  • pupuri cu varză, ceapă, cartofi şi brânză, pâine, produse de patiserie şi cofetărie, turtă dulce
  • preparate de carmangerie de la Săsciori, Cugir şi Pianu de Sus
  • păstrăv proaspăt şi la conservă de la Mărtinie
  • produse de la stână din Vinţu de Jos
  • conserve din fructe şi legume
  • chipsuri din cartofi de Alba
  • vin şi must proaspăt stors de la Ighiu
  • produse de artizanat făcute de meşteri populari din Munţii Apuseni,
  • aranjamente florale din plante stabilizate şi din săpun
  • utilaje pentru grădină.

Târgul va fi deschis de vineri, 24 septembrie, până duminică, 26 septembrie, în Piața Pascu, între orele 10.00 și 18.00.

Târgul Apulum Agraria este organizat de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu grupurile de acțiune locală GAL pe Mureș și pe Târnave, GAL Țara Secașelor Alba-Sibiu, GAL Valea Ampoiului – Valea Mureșului, GAL Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare și Primăria Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate