Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Variantele prin care Coaliția de guvernare vrea să reducă prețul benzinei și motorinei. Cât ar costa după aplicarea măsurii

Publicat

Coaliţia de guvernare se gândeşte la plafonarea preţurilor la pompă. Liderii PNL-PSD-UDMR vor să găsească neapărat o soluție pentru a bloca preţurile speculative practicate în piață.

În ultima perioadă benzina și motorina au tarife nejustificat de mari la stațiile din țară, iar pe fondul nemulțumirilor și al protestelor guvernanții vor să găsească o soluție. În prezent avem cele mai mari prețuri din istorie la carburant, iar Guvernul discută despre plafonarea preţurilor.

Sunt două variante puse în discuție pentru ieftinirea litrului de benzina/motorină, conform antena3.ro

Astfel în Coaliție se discută despre o plafonare direct la pompă, cu 50 de bani sau maxim 1 leu. Problema este însă complicată pentru că este foarte greu de făcut această plafonare, astfel încât guvernanții să fie siguri că într-adevăr prețurile scad cu aceste sume cu 50 de bani respectiv un leu și că rămân așa.

De asemenea, Guvernul mai discută despre plafonarea prin limitarea profitului companiilor, dar și această soluție este destul de greu de pus în aplicare.

Executivul face calcule și pentru o eventuală o scădere a accizelor, însă ar fi un proces de durată, pentru aplicarea acestei măsuri nu se poate face  decât după notificarea Comisiei Europeane și nu se știe aceste accize pot fi scăzute din prețul carburanților..

Cât a ajuns să coste un litru de carburant

Alba

– benzină standard: între 8,62 și 8,68 lei/l

– motorină standard: între 9,19 și 9,28 lei/l

– benzină premium: între 8,77 și 9,33 lei/l

– motorină premium: între 9,55 și 9,77 lei/l

Bucureşti

– benzină: 8,75 lei/l

– motorină: 9,31 lei/l

Cluj

– benzină: 8,73 lei/l

– motorină: 9,3 lei/l

Timiş 

– benzină: 8,75 lei/l

– motorină: 9,30 lei/l

Constanţa 

– benzină: 8,75 lei/l

– motorină: 9,30 lei/l

Iaşi 

– motorină: 9,30 lei/l

– benzină: 8,73 lei/l

Sursa: peco-online.ro

Cum ar putea fi plafonate preţurile la motorină şi benzină

– plafonare direct la pompă cu 0,5 lei/l – 1 leu/l

– plafonarea prin limitarea profitului companiilor

PSD cere plafonarea preţurilor la pompă

„Părerea mea este că trebuie plafonat prețul, cu o marjă de profit”, a spus Ciolacu, luni, precizând că acesta ar fi principiul, restul fiind „treaba specialiștilor”.

„Aștept ministrul Energiei să vină să ne spună cum rezolvă această problemă, dacă nu, oricum o să venim și noi cu propunerile noastre”, a adăugat şeful PSD.

Marcel Ciolacu este de părere că plafonarea trebuie făcută în așa fel încât „să aibă toate companiile o marjă de profit, că nimeni nu face muncă voluntară”.

Conform legii Concurenței, prețul carburanților poate fi plafonat pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Astfel de măsuri pot fi luate pentru sectoare economice determinate în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei.

În ceea ce privește nivelul plafonului, acesta nu se știe, dar ar fi o greșeală ca prețul stabilit să fie foarte apropiat de cel actual, conform unor surse politice citate de hotnews.ro

Cât ar costa benzina și motorina fără acciză

Conform unui studiu realizat în cadrul Institutului European pentru Studii Economice de trei universitari de la Universitatea din București, ASE București și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, taxele și accizele aplicate producției, distribuției și comercializării carburanților în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a prețului plătit de consumatorii finali.

Studiul, care a fost făcut în aprilie, când prețurile la benzină și motorină erau mai mici decât acum, arată că acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru).

În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei.

Ce sume merg în bugetul statului din vânzarea unui litru de benzină

Fără TVA și fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puțin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA și al accizelor.

„Formula de calcul a accizelor pentru carburanți, corelată cu cursul valutar, a făcut ca accizele să crească cu 3,6% în 2022 față de 2021.

Prețul carburanților influențează prețurile tuturor produselor de pe piață, deci se produce un efect de domino care duce la o creștere generalizată a tuturor prețurilor, ceea ce influențează cursul de schimb utilizat la calcularea accizei.

Avem astfel de-a face cu un cerc vicios care contribuie și mai mult la scumpirea produselor și serviciilor și la pierderea puterii de cumpărare a românilor”, susține Radu Nechita, Conf. dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Cât petrol extrage România. Suntem printre cei mai norocoși din Europa

România are una dintre cele mai sigure poziţii faţă de importurile de petrol: o treime din necesar e produsă local. La nivelul UE dependenţa este de 96%. Prin producţia proprie de petrol România îşi asigură o treime din necesarul intern de consum, avantaj aproape unic la nivel european, scrie zf.ro

OMV Petrom este unicul producător local de petrol şi gaze. În plină panică privind siguranţa alimentării cu carburanţi, România are un atu aproape unic la nivel european, o producţie internă pe care se poate baza, a treia cea mai mare din UE, şi trei rafinării locale.

Astfel, la nivelul anului 2020, gradul de de­pendenţă a României faţă de impor­tu­rile de petrol era de 68%, doar Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependenţă mai redusă de im­porturi, de 51%, arată statisticile Comisiei Eu­ropene.

Deşi nu se poate vorbi de o po­ziţie absolut confortabilă, România are, în acest context regional marcat de o vola­ti­litate istorică, avantajul de a-şi putea asi­gura singură o treime din necesarul de pe­trol şi o industrie de rafinare pe care se poa­te baza. La nivelul importurilor, cea mai mare parte a cantităţilor vin din Kazahstan.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

Apare o nouă taxă pentru fiecare gospodărie din România și UE: impozitul pe amprenta de carbon. Anunțul ministrului Mediului

Publicat

Apare o nouă taxă: România va fi obligată să impoziteze fiecare gospodărie, iar taxa va fi calculată în funcție de gradul de poluare pe care aceasta îl generează.

Anunțul a fost făcut marți, 5 iulie, de către ministrul Mediului, Tanczos Barna care a precizat că a Mediu a precizat că noua taxă va fi introdusă din 2027 la nivelul UE.

O serie de decizii importante  au fost adoptate la cea mai recentă reuniunea de la Luxembourg a miniștrilor mediului din UE.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna a participat la această reuniune și a precizat că deciziile luate vor avea un impact direct asupra fiecărui cetățean european, inclusiv a celor din România.

YouTube video

”În primul și în primul rând, deciziile vizează reducerea emisiilor de carbon în sectorul rezidențial și sectorul de mobilitate. Sectorul rezidențial înseamnă că Fondul social de climă, care se constituie din 2027, se va alimenta prin introducere a unor taxe de carbon la nivelul fiecărui cetățean care locuiește undeva în UE și care, prin încălzirea locuinței sau prin folosirea energiilor emițătoare de dioxid de carbon, poluează.

Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei gospodării se va calcula amprenta de carbon și se vor aplica niște taxe”, a anunțat ministrul Mediului. Acesta a explicat că ”cel mai simplu exemplu este taxa pe gaz, pe gazele naturale care se ard practic în centrale individuale la nivelul fiecărui apartament”.

”Va fi o taxă din 2027 pe care o va plăti fiecare cetățean european, nu este doar România, ci se aplică pentru toate cele 27 de state europene.

Spre surprinderea mea, chiar și pe ultima sută de metri, (o parte din statele membre – n.r.) au fost extrem, extrem de ambițioase și nu a vrut să audă nimeni nicio secundă despre eliminarea acestor taxe noi, în ciuda discuțiilor și a obiecțiunilor și în ciuda situației actuale, în ciuda războiului”, a precizat Tanczos Barna.

Noua politică de mediu vine în contextul în care Uniunea Europeană  își propune să devină independentă energetic în raport cu Rusia.

”Filozofia Comisiei este că putem scăpa de presiunea Rusiei și putem scăpa de expunerea totală la Rusia sau la gazele rusești doar prin eliminarea totală a gazului din balanța energetică.

Și nu prin schimbarea furnizorului, ci prin eliminare a gazului din balanță”, a mai spus Tanczos Barna în cadrul emisiunii AgroStrategia, la TVR, potrivit Agrointeligența.

La sfârșitul anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul COP26 privind schimbările climatice, că Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2, adică taxarea emisiilor de carbon asociate fabricării unor anumite produse, relata agenţia EFE, citată de Agerpres.

sursa foto: arhivă

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură pentru pensionarii din MApN, MAI și SRI: pensiile vor fi supuse principiului contributivității, în noua lege

Publicat

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității. Acest lucru îi vizează pe foștii angajați din MApN, MAI și SRI. 

Informația a fost publicată de Economedia, care citează surse guvernamentale, care spun că noua lege aflată în lucru în prezent va merge strict pe criteriul contributivității.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor.

Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”.

Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

Acum, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor, au spus sursele guvernamentale pentru Economedia.

Informația a fost vehiculată și în luna februarie, într-un document a Comisiei Europene, transmis Ministerului Muncii.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii.

Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul amintit.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Preț record la gazul importat de România. Este de aproape șapte ori mai mare față de anul trecut. Ce cantitate se află în depozite

Publicat

Datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna aprilie gazul a intrat în ţară cu un preţ de 1.200 dolari/mia de metri cubi (491 lei/MWh), un record absolut.

Pentru comparaţie, în aprilie 2021 preţul gazului importat era de 185 de do­lari pe mia de metri cubi. Pe Bursa de la Viena, CEGH, tranzacţiile pentru iarnă se încheie la un preţ de peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.

„În situaţia geopolitică de acum, sin­cer mă aşteptam să vină ga­zele pes­te mine, să fie o cerere mare de injecţie în depozitele subtera­ne. Dar din cererile de rezervare văd că majo­ritatea cantităţilor ar urma să vină în octom­brie şi nu înţeleg de ce“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din ca­pa­citatea de înmagazinare a României.

Po­trivit acestuia, acum de­pozitele sunt pline în proporţie de 44% în contextul în care sunt de­ja state europene, cum este cazul Poloniei, care au depozitele pline pentru pregătirea iernii.

„Noi putem injecta circa 20-22 de mili­oane de metri cubi pe zi, dar lucrăm la o ca­pa­citate de circa 40%. Mai departe, pe zona de extracţie, deja putem ajunge la 30 de mili­oane de metri cubi pe zi. Dar eu nu simt o preocu­pare în acest moment în direc­ţia în­magazină­rii, iar asta vine din politicile co­mer­ciale ale companiilor. Degeaba am eu ca­paci­tatea de extracţie, dacă nu am ener­gia în de­po­zite.“

Nicolae Ciucă: Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie

Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi a menţionat că pentru această iarnă preţul este cel reglementat prin această ordonanţă a declarat premierul Nicolae Ciucă

„Vom putea să susţinem că pentru iarna viitoare avem gaz. Preţul gazului în momentul de faţă nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022/2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă”, a explicat premierul.

„Am şi spus cât se poate de clar că de la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică. Şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, în funcţie de evoluţie, în funcţie de dinamica pieţei, să continuăm să monitorizăm şi să analizăm astfel încât, înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”.

Surse Digi24: Guvernul ia în calcul raționalizarea gazelor pentru companii în această iarnă

Surse guvernamentale au declarat, luni, pentru Digi24.ro, că Guvernul ia în calcul raționalizarea gazului natural pentru companii în această iarnă, dacă vor fi probleme de aprovizionare. Sursele citate susțin că pentru populație gazul nu va fi raționalizat, iar prețul va rămâne plafonat până anul viitor în aprilie.

România își asigură în acest moment în proporție de 85% necesarul de gaze naturale, urmând ca în perioada următoare, odată cu creșterea producție de gaz din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil & Gas procentul să ajungă la 90%.

Guvernul caută deja surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În acest sens, urmează să fie semnat un memorandum cu Emiratele Arabe Unite, însă surse guvernamentale susțin că în discuțiile avute până acum, Emiratele au transmis părții române că vor putea asigura aprovizionarea cu gaze doar în anumite condiții, în funcție de disponibilitate. În același timp, se încearcă aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan.

Există discuții și cu Turcia pentru tranzitul gazului din Azerbaidjan, precum și pentru descărcarea de gaz natural lichefiat din Emirate. De asemenea, gazul natural lichefiat poate fi adus și din Statele Unite.

Totuși, dacă România nu va reuși să își asigure necesarul de gaze din import în această iarnă, Guvernul analizează deja posibile măsuri.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Analist economic: Rata la un credit de 250.000 de lei, luat pe 30 de ani, se va dubla. ”Ne așteaptă o primăvară foarte scumpă”

Publicat

Ratele vor crește foarte mult în perioada următoare, spune analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta a comentat, într-un interviu pentru Europa Liberă, creșterea ROBOR, majorarea dobânzii cheie de către BNR și creșterea inflației. 

De asemenea, a oferit și un exemplu legat de modul în care vor crește ratele. 

”Majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual va duce la o creștere a indicelui ROBOR cu unul până la două puncte procentuale și a IRCC-ului, probabil din toamnă, cu un asemenea nivel.

Ne așteptăm la un ROBOR de 7-8% e luna viitoare și la un IRCC de peste 5% undeva în luna octombrie.

Asta va însemna că, de exemplu, rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei luat pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei, în condițiile în care anul trecut rata era de 1.350-1.400 de lei.

Putem vorbi de o dublare a ratelor în viitor. Acum, pentru același credit, rata este deja de 2.200 de lei, deci cu aproape 1.000 de lei mai mare față de anul trecut.

Ne așteaptă, din păcate, o primăvară a anului 2023 extrem de scumpă, mai scumpă decât cea din din acest an pentru că prin compensarea facturilor la energie și gaze nu am făcut altceva decât să ascundem gunoiul sub preș” a spus acesta pentru Europa Liberă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax