VIDEO: Cum identificăm o știre falsă, ce elemente şi ce efecte are. Explicațiile expertului în media, din Alba Iulia, Ciprian Cucu

Ce este o știre falsă? Cine o face și de ce? Sunt întrebări puse de reporterii alba24.ro la care Ciprian Cucu, lector la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a răspuns. 

De asemenea acesta a mai explicat care este diferența dintre o știre eronată (o greșeală) și o știre falsă făcută cu un scop clar și bine definit.

Reporterii alba24.ro au vorbit cu Ciprian Cucu, un expert în media și în demontarea fenomenului ”fake news”. Acesta a explicat mecanismul din spatele știrilor false.

Discuția a pornit de la trei exemple reale care s-au întâmplat în mediul online. Două dintre ele au fost preluate și de mai multe posturi TV.

Cum facem diferența dintre o eroare și o știre falsă făcută expres

Două știri care s-au dovenit a fi eronate (dar nu făcute intenționat) și care au fost preluate de o bună parte a mass-media: Știrea în care se anunța că Florin Salam, cântărețul de manele ar fi decedat și cea în care se spunea că patronul Twitter, Elon Musk ar fi venit în România.

Și un fakenews, făcut special pentru a duce pe o pistă greșită oamenii din on-line: Armata Română a ajuns cu tancurile la granița cu Moldova. În realitate, un video făcut la Alba Iulia, cu ocazia zilei de 1 Decembrie, video în care mai multe tancuri treceau prin oraș pentru a lua parte la parada militară.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: Fake News cu imagini din Alba Iulia. Tehnica de la parada militară de 1 Decembrie, prezentată ca mergând spre Moldova

Ciprian Cucu a început discuția și a prezentat două entități diferite care emit știri și informații în online: presa tradițională (mass-media) și media alternativă.

Media alterativă sunt cei care pretind că fac informare, dar de fapt fac propagandă sau au interese în spate. Iar media tradițională (n.r. ziare online, posturi TV, radio) sunt sub presiunea de a veni mereu cu informații noi, publicul vrea să știe în acel moment ce se întâmpla, iar asta poate duce la greșeli, explică Ciprian Cucu.

Mai exact, reporterii, redactorii nu au unori timpul necesar pentru a afla ce se întâmplă cu exactitate sau nu au cum.

”Cum a fost cu Elon Musk spre exemplu. Cine poate să ajungă afle de la el dacă într-adevăr vine în România. Primele exemple sunt niște erori (n.r. cele două informații referitoare la Florin Salam și Elon Musk) care vin pe fondul acestei presiuni sub care se găsește media.

Suntem până la urmă oameni și greșim, nu cred că este fake news, a explicat Ciprian Cucu.

Cum apare un fakenews

”Un fake news apare atunci când concluzia produsului făcut este una falsă. Vrea să ne convingă de ceva ce nu este adevărat, urmărește să ne convingă de ceva ce nu este adevărat.

Și  acolo avem exemplul cu tancurile. Concluzia era iată că țările NATO se implică în război împotriva Rusiei alimentând niște narațiuni false pe care Kremlinul vrea să le propage”, a mai detaliat Ciprian Cucu.

Cum se poate face diferența dintre un fakenews voit și o eroare umană

Ciprian Cucu a mai explicat cum pot cei care utilizează Facebook, Tik-Tok, sau Instagram să își dea seama dacă ce citesc sau văd este un fakenews.

”În primul rând presa serioasă face rectificări. Au de obicei niște regulamente (n.r. reguli interne) și când greșesc își asumă greșeala, o rectifică își cer scuze. Sunt cazuri în SUA de jurnaliști care și-au pierdut locul de muncă după ce s-au grăbit să dea niște știri și au afectat imaginea unei organizații serioase”.

În afară de asta sunt câteva lucruri care pot fi observate destul de ușor (n.r. la un fakenews): Primul la care trebuie să fiți atenți este apelul la emoții. Dacă vă uitați la ceva care vă enervează vă face să vă speriați, să vă întristați, pur și simplu vă afectează emoțional ca să zic așa, mai mult decât vă dă niște informații, acolo este foarte probabil să fie o manipulare la mijloc.

Este unul dintre mecanismele cele mai des întâlnite”, a mai spus Ciprian Cucu.