VIDEO: Eveniment de comemorare a eroului Ion Arion, la Teiuș. Povestea primului martir al Unirii de la 1918

Singurul erou martir al Marii Uniri, Ion Arion, care a murit când flutura steagul într-un tren oprit în Gara Teiuș, pe 30 noiembrie 1918, a fost comemorat miercuri la Teiuș.

Eveniment marcant, sărbătorit an de an, într-un ceremonial de excepție în Gara CFR Teiuș și la bustul lui Ion Arion, de pe Aleea Personalităților, din zona centrală, a adus aproape, invitați de marcă, persoane politice, preoți parohi, consilieri locali și județeni, profesori și elevi ai Liceului Teoretic Teiuș, Politia orașului, Poliția Locală, SVSU Teiuș etc.

„Într-o ambianță de sărbătoare, cu alocuțiuni, un program artistic specific, scurte prezentări istorice, cântece patriotice, toate au rezonat cu mulțimea prezentă, adăugând încă o filă în cartea istoriei poporului român, a cărui identitate trebuie ținută vie.

La multi ani, România”, au transmis reprezentanții Primăriei Teiuș.

Ion Arion, împușcat în timp ce flutura steagul românesc

Ion Arion, care se afla în ultimul vagon al trenului care s-a oprit în Gara Teiuș, pe 30 noiembrie 1918, în jurul orei 20.00, a fost împușcat în timp ce flutura steagul românesc. În urma rănilor, tânărul a decedat.

Ion Arion era din satul Agriș, comuna Iara, județul Cluj.

În tren se aflau mai gardiști și țărani români.

„În urma împușcăturilor, un călător român, gardist național, care călătorea în ultimul vagon al trenului special, fiind rănit, a decedat. De partea maghiară, morți, răniți n-au fost.

La solicitarea căpitanului Tookos, garda națională română de la Alba Iulia a constatat că gardistul național român căzut în tren a fost lovit de un glonte din spate; că împușcătura din direcție cine a tras-o după trenul român aceasta n-am reușit a stabili cu ocazia cercetărilor.

Este însă, fără îndoială că de la oamenii reprezentanței forței publice n-a putut proveni, pentru că garda se afla la post și de acolo până la plecarea trenului român din gară nu s-a mișcat.

În gară, cu ocazia din discuție, foarte mulți militari, cetățeni se aflau, dintre care cea mai mare parte a fost prevăzută cu arme.

Pe lângă aceasta, trebuie să fim atenți și asupra faptului că împușcături s-au observat aproape din toate direcțiile.

A fost cu desăvârșire imposibil a stabili cine a executat împușcătura după trenul român din discuție, care s-a sfârșit cu regretabilul rezultat“, se spune în încheierea raportului procurorului maghiar de la Procuratura comandamentului militar al Transilvaniei.

Ion Arion flutura cu mândrie steagul în ușa unui vagon

Împușcarea stegarului român în gara Teiuş, în seara zilei de 30 noiembrie 1918, a fost apreciată astfel de unul dintre oamenii care au scris istorie la Alba Iulia, Vasile Goldiş:

„În opinia publică românească s-a împământenit credinţa că Adunarea Naţională de la Alba Iulia s-a desfăşurat fără nici o jertfă de sânge. Inexact.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi-a avut martirul său.

În preziua învierii naţionale, din toate părţile Ardealului grăbeau trenurile tixite de români spre Alba Iulia.

Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teiuş, în uşa unui vagon flăcăul Ioan Arion, înalt şi voinic, ca Făt-Frumos din poveşti, fâlfâia cu mândrie tricolorul românesc al Ardealului.

Trenul se opri.

În acel moment ploaia de gloanţe izbi în vagoane.

O ceată de unguri înarmaţi se furişase pe acoperişul şi în podul clădirilor din staţiune”, se arată într-un raport al Procuraturii Alba Iulia din 1920.