VIDEO: Haită de LUPI, la plimbare în habitatul lor natural. Imagini rare din Parcul Naţional Apuseni

Imagini rare, cu o haită de lupi în mediul lor natural, au fost surprinse în Parcul Naţional Apuseni.

“Câteva momente cu și despre lup (Canis lupus). Deoarece animalul face parte din vârful piramidei trofice în habitatul în care trăiește, prezența sa poate fi considerată un indicator al stării de sănătate al habitatului respectiv. Un habitat în care lupul are condiții optime de dezvoltare cu siguranță va corespunde nevoilor tuturor speciilor care trăiesc în el”, au scris reprezentanţii Parcului Naţional Apuseni, pe Facebook.

Deși nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene, lupul s-a impus încă din cele mai vechi timpuri. El a fost primit ca simbol de daci și alte popoare antice.

Există o veche tradiție în ceea ce privește lupul, privit cu teamă și admirație. În unele zone se păstrează încă tradițiile dacice ale legăturii cu lupul. Se spune că aceia care se îngrijesc de lupi sunt sub protecția Sfântului Andrei.

Lupul este în principal carnivor, dar la nevoie poate supraviețui și cu fructe sau alte vegetale – consumând chiar și scoarță de copac.

Performanțele fizice ale lupilor sunt cel puțin impresionante. În căutarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singură noapte. Viteza de alergare a lupului poate depăși 60 km/oră. Simțurile sale sunt extraordinare. Nu doar mirosul este deosebit de fin, dar și auzul și văzul, lupul putând vâna foarte bine atât noaptea – timpul său preferat de vânătoare – cât și ziua sau în perioadele de amurg și dimineață. Are o mare rezistență la durere și un mare curaj în luptă. Dar, mai mult decât performanțele fizice, lupul are și o inteligență deosebită. La vânătoare folosește felurite tactici, de la strategia de învăluire pe flancuri a prăzii la mânarea treptată către zone închise. De multe ori izbutește să observe și să ocolească capcanele puse pentru el. Laponii spun că „ursul are minte cât un om și putere cât șapte, iar lupul are putere cât un om și minte cât șapte”.

Are nevoie de un teritoriu întins, de cca. 2400-2500 ha, de zece ori mai mult decât, de pildă, un urs.

La sfârșitul primăverii, comportamentul lupilor din haită se schimbă. Migrarea pe întreg teritoriul este înlocuită cu vânătoarea scurtă, având punctul de plecare tabăra. Alegerea acestui loc este privilegiul femelei gestante. Aceasta de obicei este femela cu rangul cel mai înalt, perechea masculului conducător din haită (la lupi perechea de obicei rămâne până la moarte). După o perioadă de gestație de șapte săptămâni 62—65 zile se nasc de la 3 până la 10—13 pui neputincioși, orbi și încep să deschidă ochii peste 12—13 zile. În următoarele trei săptămâni, femela nu iese aproape deloc din vizuină, își alege vizuina săpată sub rădăcini sau stânci se căptușește cu frunze uscate, muşchi și păr smuls de pe burtă. Uneori se revine la același culcuș de la an la an, mai ales în regiunile unde locurile potrivite sunt rare, cum ar fi în apropierea polului. Perechea ei face rost de hrana necesară, ajutat și de ceilalți indivizi din haită, care participă atât la hrănirea femelei cât și a puilor. Aceștia acceptă și îngrijirea puilor, când lupoaica este la vânătoare. După două-trei luni puii ies deja împreună cu haita. Nu mai au nevoie de vizuină, dar rămân cu părinții încă mulți ani . În acest timp învață cum, unde și ce să vâneze, iar în final părăsesc haita proprie. Lupii trăiesc 15 ani.

surse: Facebook – Parcul Naţional Apuseni, wikipedia