VIDEO: Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României. Cine ar putea prelua interimatul

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, că demisionează din funcția de președinte al României, miercuri, 12 februarie.

În urma demisiei, potrivit Constituției României, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților sau de președintele Senatului. În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului. 

Acesta a spus că cererea de suspendare este un demers inutil și că a preferat să își dea demisia deoarece, oricum peste câteva luni ar fi plecat din funcție.

”Bună ziua! Astăzi, în Parlamentul României s-a pus în mișcare procedura de suspendarea președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată n-am încălcat Constituția.

Ce a spus despre votul de suspendare al președintelui

Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demiterea președintelui.

Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord.

Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni.

Efecte negative în plan extern

Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative.

Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte ale României. Voi pleca din funcție poi mâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a declarat Klaus Iohannis într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.

Ce se întâmplă după ce Iohannis a demisionat?

Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.

Ilie Bolojan ar putea prelua interimatul

În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.

Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.

Ce atribuţii ar avea preşedintele interimar?

Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.

Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.

Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai 2025.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025, iar până în acest moment şi-au anunţat intenţia de a candida mai multe personalităţi politice, printre care Nicuşor Dan, Elena Lasconi şi Diana Şoşoacă.