VIDEO: Misterul Luminii Sfinte de la Ierusalim. Mare minune a Ortodoxiei sau o minciună care durează de secole?

Lumina Sfântă sau focul haric, este considerată de creștinii ortodocși a fi o minune care se întâmplă în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox.

Mulți o consideră cea mai veche minune anuală atestată a lumii creștine. A fost documentată consecvent din 1106, mențiunile anterioare fiind sporadice.

Printre cele mai vechi menționări se numără: cea despre Sfântul Grigorie Luminătorul cca. 330 d. Hr. , apariția sfintei lumini după cucerirea Ierusalimului de către perși circa 617 d.Hr.

Ceremonia este transmisă în direct în Grecia, Rusia, Ucraina, România, Belarus, Bulgaria, Georgia, Cipru, Liban și alte țări cu comunități majoritare creștin-ortodoxe.

În sâmbăta de dinaintea Paștelui, la prânz, „patriarhul grec, împreună cu clerul lui înveșmântat în straiele sacerdotale și urmat de patriarhul armean cu clerul lui și cu episcopul copților, mărșăluiesc în procesiune grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt.

”Odată procesiunea încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, își dă jos robele și intră singur în mormânt.

„Prelații armeni și copți rămân în anticameră, unde spun că ședea îngerul când s-a arătat femeii credincioase (Maria Magdalena) după învierea” lui Iisus.

Atunci, adunarea cântă „Doamne miluiește” (Kyrie eleison în greacă) până când (după cum se crede) Lumina Sfântă coboară și aprinde candela „neadormită” de unde patriarhul aprinde peste 33 de lumânări legate împreună.

În tot acest timp patriarhul este urmărit de prelații armeni și copți. Patriarhul iese apoi la iveală din încăperea mormântului și rostind rugăciuni, aprinzând fie 33, fie 12 lumânări le împarte celor adunați acolo.

Ceremonia nu a arătat mereu așa. De la Joseph Assemani aflăm că în secolul XI lumina se pogora în mormântul închis și pecetluit cu pecetea regală, astfel încât să se evite orice înșelăciune din partea creștinilor”.

Pelerinii susțin că Focul Sfânt nu le arde părul, fața etc. în primele câteva minute după ce a fost aprins, mai multe marturii se pot găsi sintetizate de Haralambie K. SKARLAKIDIS.

Critici și controverse

Mărturii independente începând cu anii 1855 chiar, sugerează că pretenția nu e credibilă. Charles Wilson, inginerul britanic care a făcut primul studiu topografic al orașului Ierusalim în anul 1860 considera și el că ceremoniile Luminii Sfinte din Ierusalim cu ocazia Paștelui ortodox reprezintă nu numai cel mai bun argument moral împotriva credinței că locul reprezintă ceea ce se pretinde a fi (anume Golgota și mormântul lui Hristos), ci și cea mai mare impostură din lume.

Alt englez din aceeași perioadă, arheologul btitanic Charles Warren afimă: nu încape nicio îndoială că o minune însoțește ceremonia. Printre cele descoperite de Warren se numără și o rețea de galerii ce se află sub Cupola Stâncii „.

Înainte de a intra în Mormântul Domnului, patriarhul este examinat de autoritățile israeliene pentru a se dovedi că nu poartă cu sine mijloace tehnice de aprindere a focului.

În trecut patriarhul care săvârșea slujba era percheziționat de un soldat turc pentru a nu avea cu sine în Sf. Mormânt o sursă de foc. Percheziționarea era una dură deoarece turcii nu credeau în minune ci doreau ca lumânările să nu se aprindă pentru ca lumea să își piardă credința.

După ce asupra patriarhului nu s-a gasit o sursă de foc, iar el a ieșit din Sf. Mormânt cu lumânările aprinse, se spune că soldatul turc a căzut în genunchi și s-a convertit la creștinism.

Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Controversele au continuat însă și au fost analizate foarte multe posibilități: de la utilizarea unor soluții chimice până la foc ascuns în spatele icoanei, însă dincolo de ele, focul sacru de la Ierusalim rămâne o constantă a sărbătorilor pascale ortodoxe.

Sursă: wikipedia