VIDEO: Procesiunea ”Sfeștaniei pentru animale” la Întregalde, în zona Burmezeu, unde localnicii se simt mai aproape de Dumnezeu

Se spune că în fiecare localitate localnicii au un loc anume unde se simt mai aproape de divinitate, de strămoși și de natură. În comuna Întregalde locul unde localnicii se simt mai aproape de Dumnezeu, în natură, este unul cu o însemnătate aparte. 

Este locul în care buncii și străbuncii lor, în fiecare vară făceau ”sfeștania pentru animale”. O procesiune simbolică, pe o bucată de pământ unde tradiția a fost dusă mai departe. 

Locul se numește Burmezeu, sau cum localnicii îi spun, ”locul lui Dumnezeu”. Este situat în satul Popești, o localitate care în urmă cu 50 de ani număra câteva zeci de familii, acum doar doi frați mai locuiesc în Popești.

Totuși, autoritățile locale, primarul Victoria Moga alături de fermierul Dan Mihai, au reușit să strângă localnici din toate cele 11 sate ale comunei Întregalde. O comună care de atlfel se confruntă cu un fenomen puternic: depopularea.

Sfeștania pentru animale este mai mult decât o procesiune religioasă. Este un prilej de bucurie și socializare între localnici.

Reporterii alba24.ro au mers alături de localnicii din Întregalde pentru a vedea cum se desfășoară tradiția de la Burmezeu. Drumul din Întregalde și până la Burmezeu este unul greu. Un drum de pământ care poate fi străbătut doar cu mașini 4×4.

Mâncare, muzică și voie bună

După ultima colină, atmosfera de sărbătoare se simțea în aer. Muzicam cânta, mirosul de ceaune se simțea de la distanță, iar o parte dintre cei prezenți erau îmbrăcați în straie populare.

Primul care ne-a întâmpinat a fost bucătarul Românu. Cel care nu lipsește de la nici o serbare câmpenească din zonă. Învârtea de zor la ceaunele sale, unul de porc, altul de oaie, și un balmoș.

Un sobor de preoți a ținut o scurtă slujbă religioasă, iar apoi a început sfeștania animalelor. Fiecare animal a fost udat cu apă sființită. Între timp ceaunele cu mâncare erau aproape gata.

Până când procesiunea religioasă a fost gata, mâncarea era numai bună pentru a fi servită. La un semn toată lumea s-a așezat la masă, sau mai tradițional pe o pătură, pe iarbă.

Pe o pătură pe iarbă, sub o umbrelă am întâlnit-o și pe Mara Victoria Feneciuc. O fetiță îmbrăcată într-un costum popular. Costum popular care are o istorie aparte. au aparținut străbunicii, apoi bunicii, a mamei, iar acum a ajuns să fie al ei.

Zâmbind Mara ne-a spus că îl va transmite și ea mai departe.