Ziua Deținuților Politici Anticomuniști. 71 de ani de la execuția lui Traian Gligor și Traian Mârza, doi partizani din Apuseni

În fiecare an, la 9 martie, este marcată Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România. În 1945, la Bucureşti se instaura oficial regimul comunist, impus de Uniunea Sovietică. Cele 5 decenii care au urmat rămân cea mai neagră pagină din istoria modernă a ţării.

În această perioadă, opozanţii regimului au fost aruncaţi în lagăre şi temniţe, unde peste 800.000 şi-au găsit sfârşitul, printre ei aflându-se studenți, monahi, preoți ortodocși, intelectuali.

Acum 71 ani, în data de 9 martie 1949, doi membri ai rezistenței anticomuniste din munți, Traian Gligor și Traian Mârza, erau împușcati de trupele de Securitate când aveau doar 25 respectiv 24 de ani.

Au fost încolțiți într-o casă în satul Mesentea, comuna Galda de Jos, și încercuiți de zeci de militari. Dar s-au apărat din răsputeri, deși în locuința în care se adăposteau, au fost aruncate grenade ofensive și incendiare, și s-au tras focuri de armă timp de șapte ore.

După afirmațiile martorilor, pentru a-i grăbi moartea, un securist a mai tras în capul lui Gligor Traian două focuri de armă.

Cadavrele lor au fost expuse public și sătenii din Mesentea și satele din apropiere au fost chemati special să vadă, și să se îngrozească, de sfârșitul tragic al celor doi tineri. În final, au fost îngropați în grădina casei unde fuseseră ucisi, într –o groapă comună.

În anul 2016, echipa de cercetători din partea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, în parteriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj –Napoca, au descoperit locul crimei, și au recuperat osemintele pământești ale celor doi eroi.

Arheologul și cercetătorul Gheroghe Petrov, a publicat pe pagina sa de socializare, o postare dedicată acestui momentului istoric

• „9 Martie 1949 – 9 Martie 2020 / Recuperarea din țărână a adevărurilor ascunse ale începuturilor comunismului în România. Imagini și dovezi palpabile ale unei crime.
  Satul MESENTEA, comuna Galda de Jos, județul Alba. Rămășițele pământești a doi partizani anticomuniști, MÂRZA TRAIAN (n.1925) și GLIGOR TRAIAN (n.1923), uciși la 9 martie 1949 într-o luptă disproporționată cu zeci de cadre și soldați din Securitate, Miliție și Armată. Despuiate de haine, cadavrele victimelor au fost aruncate într-o groapă comună, niciodată marcată, săpată într-o grădină unde zeci de ani s-a făcut agricultură peste mormânt. Au fost căutați începând din anul 2008 prin anchete periodice desfășurate în zonă, în cele din urmă mormântul comun fiind descoperit, iar rămășițele pământești au fost deshumate și recuperate în cursul unei intervenții arheologice organizate în vara anului 2016 de IICCMER în colaborare cu Parchetul Militar din Cluj”.

Cine au fost cei doi eroi

Mârza Traian s-a născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, judeţul Alba. Părinții săi au fost Mârza Ioan și Crișan Eudochia, amândoi de religie greco-catolică.

Aceștia au avut împreună patru copii, doi băieți și două fete, în prezent toți decedați. Familia avea o stare materială relativ bună, fiind încadrată în categoria țăranilor mijlocași, iar tatăl fusese primar la Galtiu în timpul guvernărilor liberale din perioada interbelică. A urmat șapte clase primare în localitatea natală după care a rămas lângă părinți, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor.

Mârza Traian a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar într-o unitate militară din București, unde a dobândit gradul de sergent. Din convingeri politice, în octombrie 1948 a dezertat din armată, s-a întors în localitatea natală și în scurt timp s-a retras în munți, alăturându-se partizanilor din gruparea lui Ștefan Popa.

Fratele său, Mârza Aurel (n. 1920–d. 1988), absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, a fost arestat în sept. 1948 pentru activitate contrarevoluționară, executând aproape 14 ani de detenție în mai multe închisori și lagăre de muncă.

Gligor Traian s-a născut la 18 aprilie 1924 în comuna Livezile (fostă Cacova), jud. Alba. Părinții săi au fost Gligor Irimie și Muntean Ana, amândoi de religie greco-catolică. Cei doi au avut împreună patru copii, trei băieți și o fată, în prezent toți decedați. În ordinea venirii pe lume, aceștia au fost Virgil, Gheorghina, Gherasim și Traian.

Familia era încadrată în categoria țăranilor mijlocași, având în proprietate o anumită suprafață de pământ și mai multe animale. Gligor Traian a urmat șapte clase primare după care a rămas lângă familie, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Se cunoaște că a fost încorporat în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu se știe când a revenit acasă. Cert este că la sfârșitul anului 1948 el era deja plecat în munți, alături de partizani.