Ziua Munților Apuseni, sărbătorită pe 21 septembrie. Proiect legislativ pentru celebrarea și promovarea frumuseții ținutului

Ziua Munților Apuseni, sărbătorită pe 21 septembrie. Ziua de 21 septembrie ar putea deveni Ziua Munților Apuseni. Instituirea unei zile pentru Munții Apuseni, în data de 21 decembrie, a fost propusă recent de mai mulți parlamentari de la PSD și PNL.

Potrivit inițiatorilor proiectului, măsura ar contribui la promovarea unui sentiment de mândrie local şi național, stimulând dezvoltarea unei conştiinte istorice şi culturale comune în rândul locuitorilor din Munţii Apuseni.

Ziua Munților Apuseni, sărbătorită pe 21 septembrie

Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 7 mai.

Potrivit proiectului, sărbătorirea anuală a Zilei Munţilor Apuseni va putea fi marcată de autorităţile publice și instituţiile publice de cultură din ţară şi străinatate, precum și de organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, prin organizarea unor acţiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ, artistic și de punere în valoare a potenţialului local, prin organizarea de excursii tematice şi prin activităţi de promovare a producătorilor locali din zona Munţilor Apuseni, în cadrul pieţelor volante și a târgurilor dedicate acestora.

Munții Apuseni – o comoară naturală și culturală

„Munţii Apuseni se situează în vestul României, cu desfăşurare între Dealurile Sălajului și Crasnei şi Valea Barcăului la nord şi Valea Mureşului la sud. La est se învecinează cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei (şi Culoarul Mureşului). La vest se învecinează cu Dealurile vestice şi Câmpia de vest, pe alocuri.

Deşi nu au înălţimi mari, farmecul acestor munţi este dat de relieful lor, fragmentat de numeroase văi. Astfel, din Culoarul Mureşului, situat la 300 m altitudine, vedem creasta semeaţă a Masivului Trascău ridicându-se la peste 1200 m”, scrie în expunerea de motive.

Cea mai lungă peșteră din România se găseşte în Munții Apuseni, în Masivul Pădurea Craiului, Peştera Vântului cu o lungime de peste 50 km. De altfel, nu mai puţin de 3000 de peşteri se găsesc în Munţii Apuseni printre care amintim Peştera Cetăţile Ponorului și Peştera Căput.

De asemenea, Apusenii găzduiesc cea mai reprezentativă zonă carstică din România. Remarcăm aici Cheile Galbenei, Izbucul Galbenei, Poiana Ponor, Poiana Vărăşoaia, Poiana Florilor, Poiana Glăvoi, Cetatea Rădesei, Cheile Someşului Cald, Avenul Negru, Avenul Acoperit, Avenul Borţig, Avenul Pionierilor, Avenul Gemănata, etc.

Munţii Apuseni sunt cunoscuţi din vechime pentru exploatarea zăcămintelor de aur, cea mai faimoasă zonă fiind Roşia Montană – Bucium. De asemenea, în Apuseni se află zăcăminte de cupru, sulfuri, bauxită.

O istorie bogată și oameni mândri, harnici și iubitori de țară

Farmecul Apusenilor este dat de pitorescul aşezărilor umane, aici aflându-se cele mai înalte localităţi locuite permanent din România, pe cuprinsul comunei Horea, judeţul Alba.

„Am avea nevoie de mult timp să enumerăm multitudinea de obiective turistice pe care le-am putea vizita în Munţii Apuseni dar cel mai mult, frumuseţea acestor locuri este egalată numai de frumuseţea şi nobleţea oamenilor mândri, harnici și iubitori de ţară şi de Dumnezeu care vieţuiesc de secole pe aceste meleaguri.

Istoria ne arată că încă de la daci şi până în zilele noastre, locuitorii Munţilor Apuseni au populat aceste pământuri şi au răbdat multe năvăliri şi prigoniri ale altor neamuri fără să-şi piardă sufletul, credinţa şi nădejdea în dreptul lor de a locui la ei acasă.

Un exemplu de credinţă şi forță a idealului national românesc a fost şi va rămâne Avram lancu, „Crăişorul Munţilor”, cel venit pe lume în vremea cireşelor, în 1824, la Vidra de Sus, erou naţional al poporului român, luptător neobosit pentru libertatea şi demnitatatea românilor din Transilvania”, au mai explicat inițiatorii proiectului, un grup de parlamentari de la PSD și PNL.