Descoperirea arheologică de la Teleac: O așezare fortificată mult mai mare decât cea a lui Agamemnon din Grecia

Situl arheologic din Teleac, de la reşedinţa princiară datând din sfârşitul epocii bronzului reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri de acest gen din Europa Centrală și Sud-Estică. Întinsă pe o suprafață ce depășește 30 de hectare, așezarea fortificată este una dintre cele mai bogate în varietate și ca număr de descoperiri: obiecte, vase din ceramică, obiecte din metal.

Activitatea de peste 50 de ani de descoperiri arheologice de la Teleac sunt concretizate într-o expoziție la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Intitulată “Arheologie locală – arheologie europeană: o jumătate de secol de cercetări arheologice la Teleac”, expoziţia prezintă un istoric al cercetărilor efectuate în situl menţionat, la care au fost desfăşurate lucrări de specialitate din 1959.

Așezarea de la Teleac este clasificată drept una princiară, având în vedere că aceasta este înconjurată cu șanțuri, valuri de pământ și fortificații din lemn, specifică drept reședință a unor conducători tribali. Cel mai probabil, după cum declară arheologii, reședința de la Teleac deservea o bună parte a Transilvaniei.

„Obiectele pe care le-am descoperit aici, dar mai ales structura așezării dovedesc că nu este o așezare comună; putem vorbi mai ales de impresionantul turn numit de localnici Jidovarul; este o movilă enormă de pământ care însă în interior ascunde o structură de lemn, este în întregime o construcție artificială, probabil tocmai un turn locuință, ca şi cele cunoscute mai târziu, în perioada dacică, un turn-locuință care era în același timp și un veritabil observator, fiind punctul cel mai înalt al așezări, acesta fiind fără precedent în alte așezări fortificate, nu numai din Transilvania, dar și din restul Europei Sud-estice”, a declarat Horia Ciugudean, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Un alt element important descoperit anul acesta cu ajutorul detectorului de metale este o faleră (podoabă care era purtată de obicei de un  personaj de rang înalt), o piesă recent descoperită, care se află în momentul de față în stadiul de restaurare, urmând ca apoi să fie expusă publicului. Falera, simbol al puterii celui care o purta are și un pandativ impresionant, cu decor ajurat ce a aparținut unei elite a aristocrației militare care conducea această zonă.

Cercetările arheologice au fost înlesnite de tehnica avansată folosită pentru a scoate la lumină aceste descoperiri. Metodele de investigație au fost unele nedistructive, care au adus informații importante despre modul în care era organizată locuirea în zona așezării. S-a utilizat un magnetometru cu protoni care, prin scanarea subterană, a oferit indicii importante despre așezarea locuințelor și despre existența unui val de pământ care nu a fost surprins în cadrul săpăturilor mai vechi. Totodată, folosirea detectorului de metale a permis găsirea a mai multor obiecte: o fibulă de bronz din perioada traco-getică, cel mai probabil secolul al II-lea î.Hr., o fibulă de bronz romană (prezența romanilor în această zonă nefiind încă atestată) și vârfuri de săgeți din fier, din secolul al XI-lea sau al XII-lea.

Astfel, prin complexitatea descoperirilor, situl arheologic de la Teleac va deveni un punct de referință, inițiatorii acestui proiect având în vedere realizarea unui parc arheologic destinat turiștilor, desigur după ce se vor reconstrui o parte din locuințele descoperite.

„Teleac este o fortificație, cea mai mare din zonă, un obiectiv minunat de a studia o așezare a unui conducător de clan, putem vorbi chiar de un rege, pentru că în Transilvania este posibil. În momentul de față, fortificația este mai mare decât cea de la Micene a lui Agamemnon din Grecia, sigur a fost un oraș la vremea lui, împărțit în orașul de jos, orașul de mijloc și citadela sau acropole”, a declarat Nikolaus Boroffka – arheolog în cadrul Institutului German de Arheologie, secția Eurasia, din Berlin.