Contacteaza-ne si pe

ECONOMIE

TOP 10- Cei mai bogaţi oameni de afaceri din ALBA. Cei ZECE care fac județul să conteze pe harta economică a României

Publicat

miliardaritop10.jpgZece nume grele din județul Alba se regăsesc în ediția din acest an „Topul Forbes 500 miliardari” care îi cuprinde şi pe cei mai bogaţi oameni de afaceri din judeţul Alba. Din lista publicată de Forbes fac parte 6 miliardari ai judeţului, dar şi 4 familii. Şi Revista „Capital” a prezintat topul „ 300- cei mai bogaţi români” care cuprinde doar șapte din cei 10 prezentați de ”concurență”.

Pe primul loc în judeţul Alba, în ambele topuri se află omul de afaceri Ioan Popa, care conduce compania Transavia de 23 de ani. În topul celor de la Forbes, Ioan Popa ocupă locul 42 cu o avere estimată la 87 de milioane de euro. Capital îl poziționeză pe patronul  imperiului Transavia pe locul 25, cu o avere estimată la 153-155 de milioane de euro.

Următoarele trei poziții, din ambele topuri sunt ocupate în 2014 de Mihai Miron, care deține mai multe afaceri din domeniul farmaceutic, dar și o ferma Bioterra în comuna Doștat, Dorin Mateiu -Elit Cugir  și Claudiu Necșulescu- proprietarul companiei Jidvei. Toate aceste companii au ridicat Alba, un județ cu o populație cât a municipiului Cluj Napoca, pe locul 15 pe o hartă a businessului din România.  Contribuția celor 10 milioanari de top la PIB-ul județului au făcut ca județul Alba să conteze pe harta economică a României cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde euro. Contribuții la buget, locuri de muncă sigure, implicare socială prin susținerea unor proiecte locale din cultură sau sănătate arată că mediul de afaceri de top din Alba s-a fortificat și a intrat în era businessului adevărat.

Mai jos îi puteţi vedea pe miliardarii din Alba, care au ajuns în Top 500 Forbes România. O parte din aceştia se regăsesc şi în topul celor de la revista Capital, la categoria „Cei mai bogaţi români”.

sursa foto: wall-street.ro

sursa foto: wall-street.ro

Ioan Popa, cel care alături de familie, în urmă cu 23 de ani, a pus bazele unuia dintre cei mai mari jucători de pe piaţa autohtonă de carne, Transavia, rămâne pe primul loc ca fiind cel mai prosper om de afaceri şi cel mai bogat român din Alba. ÎnTop Forbes 500 miliardari” ocupă locul 42 şi în topul revistei Capital, „300 cei mai bogaţi români”, locul 25. Transavia este cel mai important producător de carne de pui din România, cu o producţie de peste 55.000 de toe de carne de pasăre, în fermele proprii din judeţele Alba, Cluj, Sibiu, Braşov şi Harghita.

În 2013, grupul Transavia a avut o cifră de afaceri de 135 de milioane de euro. Anul trecut a fost cel mai profitabil an pentru Transavia, a declarat Ioan Popa pentru Capital. A avut un profit brut de 12,5 milioane de euro.

Chiar dacă în 2014, Ioan Popa şi-a propus ca prioritatea companiei să fie „stingerea creditelor bancare accesate în mare parte pentru modernizarea facilităţilor de producţie şi achiziţionarea de utilaje agricole performante” după cum a declarat pentru Forbes, grupul Transavia condus de omul de afaceri rămâne liderul pieţei în industria cărnii din România.

După 23 de ani de la ridicarea acestui imperiu, Ioan Popa se pregăteşte să predea ştafeta fiicei sale Theodora, care din acest an a început să se implice mai serios în afacerea familiei. „Sunt alături de tatăl meu de la 16 ani, însă am început să mă implic serios din ianuarie anul acesta. Întreg procesul de învăţare durează aproape un an”, a spus Theodora pentru Capital.

În paralel Popa investește și în comunitatea ăn care trăiește compania miliardarului contribuind substanțial la renovarea și dotarea cu aparatură performantă a unor secții din Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia.

Mihai MironMihai Miron (53 de ani), antreprenor din Braşov cu afaceri în Alba ocupă locul 60 în topul Capital, respectiv 80 în Forbes. Are o afacere estimată la 80-05 de milioane de euro de către Capital în industria farmaceutică, zootehnie, industria alimentară şi agricultură. Deţne, prin intermediul a trei firme, pachetul majoritar al companiei de produse farmaceutice Ropharma. Fabrică suplimente alimentare şi medicamente, iar compania a re cinci depozite, 127 de farmacii, respectiv 1.200 de farmacii client. Miron controlează 63% din SSpitalul „Sf. Constantin” din Braşov.  Şi-a făcut un nume în businessul românesc odată cu vânzarea companiei Europharm, în 1998.

În judeţul Alba, deţine 1.400 hectare de teren şi o  fabrică de lapte la Doştat.

dorin Mateiu2Cu o afacere estimată la 60 de milioane de euro în industria alimentară, imobiliare şi afaceri cu energie electrică, patronul Elit, Dorin Mateiu (47 de ani) rămâne și în 2014 în topul bogaților. Este pe locul 91 (în coborâre), potrivit Capital, respectiv pe locul 101, în topul Forbes.

Dacă anul trecut ocupa locul 89 în top „300 cei mai bogaţi români”, în 2014, Dorin Mateiu se poziţionează pe locul 91. Înființată acum 12 ani, compania Elit Cugir, care produce mezeluri a reușit să se impună rapid pe piață. În 2013 a obținut o cifră de afaceri de peste 72 de milioane de euro și un profit net de 2,7 milioane de euro, însă în 2014 a intrat în insolvență, cu datorii de peste 10 milioane de euro.

Omul de afaceri mai deţine companii în sectorul imobiliar, construcţii şi energie. Dorin Mateiu mai deţine şi 80% din centrul comercial Alba Mall, care a încheiat anul trecut cu pierderi.

Mateiu este pasionat de golf, fiind membru al clubului “Paul Tomiţă” din Pianu de Jos.

 

 

Claudiu Necsulescu, președintele companiei Jidvei

Claudiu Necsulescu, președintele companiei Jidvei

Claudiu Necşulescu (52 de ani), omul din spatele afacerii de succes Jidvei, intră la categoria 60 de milioane de euro în industria vinului, imobiliare, turism şi agricultură, locul 102, potrivit Forbes respectiv 92, potrivit Capital. Omul de afaceri a reuşit să transforme Jidvei în cel mai mare producător român de vinuri de calitate de origine controlată din zona Transilvaniei, cu o suprafaţă de peste 2000 de hectare de viţă de vie, scrie Forbes. În ultimii 15 ani, perioadă în care compania se află sub conducerea familiei Necşulescu, vinurile albe ale acesteia au obţinut cele mai multe premii şi medalii, valoarea investiţiilor depăşind 60 de milioane de euro, majoritatea fiind regăsite în plantaţiile viticole şi sistemele de maşini pri cramă.

Grupul Jidvei are în total patru crame, dintre care două la Jidvei, una la Blaj şi una la Tăuni. inaugurată în această toamnă. Anul acesta, în condiţiile în care majoritatea producătorilor au anunţat recolte mult mai mici faţă de 2013, Jidvei a reuşit performanţa unei producţii mai mari. „2014 este un an cu provocări mari pentru viticultori, iar cei care au reuşit şi au avut logistică şi resurse financiare să poată susţine intervenţiile pentru stoparea şi prevenirea bolilor au reuşit şi în acest an să facă o recoltă absolut deosebită. Este şi cazul nostru”, a declarat Claudiu Necşulescu pentru Capital.

Chiar dacă Jidveiul este recunoscut pentru vinurile albe de calitate, de câţiva ani omul de afaceri a început diversificarea soiurilor. Majoritatea vinurilor de Jidvei cuceresc medalii la competițiile internaționale. Sauvignon Blanc ”Nec Plus Ultra” a fost considerat în 2014, cel mai bun sauvignon blanc din lume la „Concours Mondial – Sauvignon”, desfăşurată la Bordeaux, în Franţa. Familia Necşulescu a investit nu doar în vie, ci şi în restaurarea Castelului de la Cetatea de Baltă, acum o pensiune de patru stele, inclusă în circuitul de oenoturism. Nu în ultimul rând, familia Necşulescu se implică în viața comunității din localitățile de pe Târnave, finanțează o grădinită pentru localnicii din Jidvei iar fiecare angajat primește zilnic gratuit câte o pâine. Necșulescu este un mare iubitor de folclor românesc, pe care-l susține  organizând  „Strugurele de aur” un Festival destinat descoperirii și promovării tinerelor talente .

Raul Ciurtin 5Raul Ciurtin (42 de ani) reprezintă cel mai mare jucător român din industria lactatelor, Albalact. Capital îl plasează pe locul 134, cu o afacere estimată la 43-45 milioane de euro în industria alimentară, iar Forbes pe locul 158.

Compania a raportat în 2013 o cifră de afaceri de aproape 96 milioane de euro, cu 23% mai mult faţă de anul precedent, şi a obţinut un profit de 1,9 milioane de euro, cu 14% mai mare faţă de profitul întregistrat în 2012. Înfiinţată în 10971 şi privatizată după 1990, compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6.000 de acţionari. Raul Ciurtin deţine, împreună cu tatăl său, Petru, 42,5% din Albalact.

Prin intermediul acestei companii, cei doi oameni de afaceri controlează şi Rarăul din Câmpulung Moldovenesc (societate de tradiţie în fabricarea brânzeturilor şi laptelui praf). Raul Ciurtin mai deţine 43,24% din Prefera Foods, producător de pateuri, conserve şi dulceţuri.

Din 2014, Raul Ciurtin s-a retras din funcţia de director general al companiei Albalact, unde l-a adus pe fostul director general al Coca-Cola, Stephane Batoux.

Principalul hobby al lui Raul Ciurtin este pescuitul, iar în concedii vizitează „ţările calde, cu plaje la mare sau la ocean”, scrie Capital.

covaciu familiaCristian Covaciu controlează alături de familia sa IPEC SA, compania fondată încă de la începutul anilor 90 de Elena Covaciu, mama sa. Compania a ajuns unul dintre cei mai importanţi parteneri ai grupului suedez IKEA, pentru vesela de menaj. Familia Covaciu ocupă, în topul „500 miliardari 2014” Forbes locul 220.

Compania a investit masiv în utilarea cu roboţi a fabricii, fiind a treia ca număr la capitolul dotări cu utilaje, după Dacia şi Ford. Colaborarea cu IKEA a început din 1996, iar în 2000, prin intermediul unei finanţări a grupului suedez, a fost construită fabrica ce a adus companiei, în 2013, afaceri de 20 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro, scrie Forbes.

fratii-floreaFraţii David şi Marcel Florea, reprezentanţii Florea Grup au afaceri estimate la la 30-32 de milioane de euro de către Capital, fiind pe locul 182, respectiv pe locul 232 în topul Forbes. Compania cu activitate în domeniul comerţului cu carburanţi, construcţii şi transporturi a fost deschisă în 1996 de familia Florea. Firma a devenit un competitor serios în rândul marilor producători de betoane după 2005, când au achiziţionat o staţie modernă de mare capacitate şi apoi  au deschis patru fabrici în regie proprie, la Alba Iulia, Cluj, Sibiu şi Deva, dotate cu echipamente performante.

Din 2008, fraţii Florea au intrat în domeniul turismului: au inaugurat Hotelul Astoria (de trei stele), în cadrul unei investiţii de circa trei milioane de euro, iar din 2013 au cumpărat Hotelul Transilvania din Alba Iulia, aflat acum într-un amplu proces de modernizare. Cei doi fraţi mai deţin peste 100 de hectare de teren şi peste 60 de imobile.

ioan istrateIoan Istrate (57 de ani) este pe locul 244 în topul Forbes. Business-ul de familie Alpin 57 Lux din Sebeş, devenit acum afacere de 30-35 de milioane de euro potrivit Capital îi asigură în topul 300 cei mai bogaţi români din 2014 locul 175.

A intrat în afaceri acum 20 de ani cu două maşini de îngheţată şi acum se bate pentru locul I pe piaţa producătorilor de profil, scrie Forbes. În 2013, Alpin 57 Lux a a avut o cifră de afaceri de 14,7 milioane de euro şi profit de 790.000 de euro.

Ioan Istrate este unul dintre antreprenorii cărora nu le place să-şi asume riscuri. În 2011, a pariat însă şi pe produsele de patiserie. Susţine că seriozitatea şi implicarea sunt cele mai importante calităţi  în business, mai ales într-o companie în care depind de el foarte mulţi angajaţi.

A investit şi în imobiliare. A cumpărat şi restaurat integral clădirea Leul de Aur din Sebeş, cel mai vechi han din oraş construit la începutul secolului al XV-lea, devenit acum hotel şi loc de întâlnire pentru oamenii de afaceri.

hugo levente baraBara Levente conduce un business „condimentat” care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 32 de milioane de euro, potrivit Forbes, astfel că în topul miliardarilor este pe locul 252. Supremia Grup, companie cu capital privat integral românesc, înfiinţată în 2000, are un portofoliu de peste 2000 de clienţi activi în România, dar şi în Europa. Are peste 250 de angjaţi.

În ultimul an, a construit un parc fotovoltaic în valoare de 1,2 milioane de euro, iar compania funcţionează acum cu energie verde 100%. A făcut investiţii de un milion de euro în mărirea capacităţii fabricii din Alba Iulia, înfiinţarea morii de boia şi a brandului Paprika de Transilvania, la fabrica din Sîntimbru, unde au planuri pentru cultivarea ardeiului pentru boia.

Despre averea sa, spune că se situează între 18 şi 22 milioane de euro. În afară de Supremia Grup, mai deţine Vila-restaurant Preciosa din Alba Iulia.

9-emil-gotaFamilia Goţa, ocupă cu Elis Pavaje locul 346 în topul Forbes şi locul 230 în clasamentul Capital, fiind vorba despre o afacere de 22-24 milioane de euro. Familia Goţa deţine compania Elis Pavaje, producător de pavaje, rigole, dale şi borduri.

Emil Elisiu Goţa a început acest business în 1991, ca o mică afacere de familie, cu o producţie de doar 17 mp/zi. În cei 23 ani de activitate, afacerea s-a dezvoltat ajungând astăzi la o producţie de 9000 mp pe zi. Alis Pavaje a ajuns la 420 de angajaţi, care lucrează în cele două unităţi de producţie. Cifra de afaceri a companiei a ajuns la aproape 23 milioane de euro. Printre cei mai mari clienţi ai companiei, se află Dedeman, OMV Petrom, Alba Mall, Cluj Arena şi Rehau.

 

 

 

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Autostrada Sebeș-Turda: Prima grindă, montată la podul de peste râul Mureș, lângă Alba Iulia

Publicat

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat vineri că a fost montată prima grindă la podul peste râul Mureș, pe lotul 1 a Autostrăzii Sebeș – Turda, în zona localității Limba, comuna Ciugud.

Mutarea și amplasarea grinzilor pe pilonii podului se face cu ajutorul unui utilaj impresionant, denumit lansatorul de grinzi.

Acesta este unul dintre cele mai complexe utilaje folosite la construcţia de autostrăzi. Lansatorul de grinzi se compune dintr-un sistem de poduri rulante, care preiau, alternativ, uriaşele grinzi de peste 100 de tone.

Podul superior, care preia grinda se mişcă, în timp ce celălalt e blocat. Apoi rolurile se inversează, grinda e preluată de podul inferior, care se deplasează, timp în care cel superior rămâne fix.

Operaţiunea se repetă până când grinda ajunge la locul de pod unde trebuie montată.

Reamintim faptul că pe 16 februarie 2018 a fost emisă autorizaţia de construire a nodului rutier Sebeş, pe lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda. Aici se va face legătura dinspre Autostrada Deva- Sibiu şi DN1. Lucrările sunt estimate la valoarea de 75 de milioane lei şi ar trebui să dureze 18 luni.

Citeşte şi Autostrada Sebeş-Turda: Autorizaţie de construire pentru nodul rutier Sebeş. Termen de execuţie, 18 luni

Vezi și FOTO: AUTOSTRADA Sebeş-Turda. Ce se mai face pe lotul 4, pentru care este amânată recepţia. Vezi şi lotul 1

Foto: Facebook (CNAIR)

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Lucrări de izolare termică la M-uri şi alte 11 imobile din Alba Iulia. 40 milioane lei prin POR

Publicat

Primăria Alba Iulia pregăteşte lucrări de reabilitare termică a 13 blocuri din cartierele Cetate, Ampoi II, Ampoi I şi Lumea Nouă, investiţie de 40,4 milioane lei (aproximativ 8,8 milioane euro), prin proiect POR 2014-2020. Din această sumă, dacă proiectul va fi aprobat şi contractul de finanţare semnat, primăria va acoperi 15%, iar asociaţiile de proprietari beneficiare, 25%. În urma lucrărilor, consumul de energie în apartamente ar urma să scadă cu 40%.

În şedinţa extraordinară a Consiliului Local Alba Iulia de luni, 26 februarie, este pe ordinea de zi proiectul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice, faza DALI şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului “Creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale din municipiul Alba Iulia”, pentru lotul 1 (blocurile M1-M6B, M7A-M12, 35, 62, CH1 – bulevardele 1 Decembrie 1918, Transilvaniei), lotul 2 (blocurile 14A, 13B, CF11, MV1-MV7, MV2-MV12 – bulevardele 1 Decembrie 1918, Transilvaniei, strada Cloşca) lotul 3 (D3-D4, D2-D3, 8 – străzile Ampoiului, Gheorghe Şincai, Livezii).

Potrivit proiectului, după finalizarea lucrărilor, se estimează scăderea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră (echivalent CO2), cu 10-40% şi reducerea consumului specific de energie cu 40%.

Acum proiectul este în faza de precontractare în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 2, Prioritatea de investiţii 3.1 – Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi utilizării energiei din resurse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădiri publice şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea A – Clădiri rezidenţiale.

Ratele de cofinanţare aplicate sunt 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat. Diferenţa de 40% va fi suportată de primărie (15%) şi asociaţiile de proprietari (25%). Taxa de reabilitare termică va fi plătită de proprietari în rate pe 5 ani.

Citeşte şi Ce obligaţii au proprietarii de apartamente la bloc. Amenzi până la 3000 de lei pentru cei care nu le respectă

Proiectul a mai fost aprobat în Consiliul Local Alba Iulia în 2016, dar s-au modificat condiţiile de finanţare la lansarea Apelului 2 în cadrul POR, activităţile specifice şi indicatorii şi s-a impus o descriere a lucrărilor de intervenţie, pentru fiecare bloc în parte, se explică în documentaţia proiectului.

Valorile investiţiilor, pe loturi:

Lotul 1:

Bloc M1-M6B (Bd. Decembrie 1918 nr. 21-31, Transilvaniei 1): 7.324.308,04 lei (1.601.151,63 euro)

Bloc M7A-M12 (Bd. Decembrie 1918 nr. 33-43, Transilvaniei 2): 7.389.300,90 lei (1.615.359,57 euro)

Bloc 35 (Bd. Transilvaniei 16): 1.690.758,42 lei (369.613,15 euro)

Bloc 62 (Bd. Transilvaniei 20): 1.523.932,07 lei (333.143,60 euro)

Bloc CH1 (Cloşca 2A): 960.676,85 lei (210.011,56 euro)

Lot 2:

Bloc 14A (Bd. Transilvaniei 23 A): 1.901.877,67 lei (415.765,50 euro)

Bloc 13B (Bd. Transilvaniei 23C): 1.853.907,58 lei (405.278,86 euro)

Bloc CF11 (str. Cloşca 12): 1.907.121,71 lei (416.911,89 euro)

Bloc MV1-MV7 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 79-85): 3.701.275,19 lei (809.128,01 euro)

Bloc MV2-MC12 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 26-32, Calea Moţilor nr. 91-93): 5.497.932,29 lei (1.201.891,44 euro)

Lot 3:

Bloc D3-D4 (str. Ampoiului 5-7): 1.759.367,39 lei (384.611,61 euro)

Bloc D2-D3 (str. Gheorghe Şincai nr. 13-24): 1.952.381,61 lei (426.806,05 euro)

Bloc 8 (str. Livezii 49): 2.950.866 lei (645.082,64 euro).

Lucrări pe loturi:

Pentru lotul 1 (bloc M1-M6B, zona străzilor 1 Decembrie 1918 nr. 21-31, Transilvaniei 1), valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 7.324.308,04 lei, din care construcţii-montaj 5.596.887,74 lei, iar durata de realizare este 6 luni.

Suprafaţa construită desfăşurată este de 27.552 mp, cea utilă totală, de 17.921,31 mp, volumul încălzit fiind de 49.936,28 mc. Sunt 273 de apartamente, din care 75 cu o cameră, 105 cu 2 camere, 47 cu 3 camere şi 46 cu 4 camere.

Blocul M1-M6B a fost construit şi dat în folosinţă în perioada 1984-1988, fiind alcătuit din 8 tronsoane împărţite pe scări (M1 – 8 etaje, M2 – 7 etaje, M3 – 8 etaje, M4 – 9 etaje, M5  9 etaje, M6 – 10 etaje, M6A – 8 etaje, M6B – 7 etaje). La parter şi parţial la mezanin, sunt spaţii comerciale, terasa nefiind circulabilă şi învelitoare fiind din membrană bituminoasă.

Potrivit cerinţelor Programului Operaţional Regional 2014-2020, lucrările propuse includ reabilitarea termică a anvelopei:

– izolare termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei din lemn/metal exterioare la camerele de locuit şi balcoane, inclusiv cele destinate acceselor în bloc cu tâmplărie performantă energetic;

– izolarea termică a faţadei – partea opacă, adică pereţii exteriori şi zona perimetrală ferestrelor, cu polistiren expandat, ignifugat, respectiv bordarea cu fâşii orizontale continue de vată minerală bazaltică (10 cm) a planşeelor, pentru evitarea propagării incendiilor pe verticală

– izolarea peretelui casei scării – peretele din cărămidă de sticlă este propus pentru desfiinţare, urmând să fie închis parţial cu un parapete de metal şi tâmplărie PVC, cu fante de circulaţie controlată a aerului;

– se termoizolează şi planşeul peste ultimul nivel, cu plăci de polistiren expandat ignifugat de 15 cm grosime, plus hidrolizolare cu folie multistrat din material bituminos).

De asemenea, se va termoizola planşeul peste parter şi pereţii dintre windfang şi apartamente cu termosistem cu polistiren expandat ignifugat de 8 cm şi vopsitorie lavabilă, se va înlocui tabla zincată de pe acoperiş, se vor prelungi gurile de scurgere a apelor pluviale de pe acoperiş, se vor monta glafuri interioare din PVC şi exterioare din aluminiu vopsit electrostatic.

Finisajul faţadelor va fi cu tencuială decorativă de exterior.

Vor fi necesare şi lucrări de demontare şi remontare a instalaţiilor de gaze naturale (conducte, contoare etc), a diverselor instalaţii de transmisie, aer condiţionat, antene dispuse pe faţade, interfoane, cabluri sau corpuri de iluminat interioare, pe zonele vizate de lucrări. Se va demonta (remonta) / verifica platbanda depe acoperiş pentru instalaţia paratrăsnet. De asemenea, va fi făcută reabilitarea tehnică şi/sau estetică a lifturilor.

Tot în lot 1 intră blocurile M7A-M12 (bulevardele 1 Decembrie 1918 nr. 33-43 şi Transilvaniei 2), pentru care investiţia în reabilitare termică este de 7.389.300,90 lei (inclusiv TVA), din care lucrări de construcţii-montaj 5.460.939,40 lei, pe 6 luni.

Aici sunt 246 de apartamente (59 cu o cameră, 66 cu 2 camere, 72 cu 3 camere şi 49 cu 4 camere), suprafaţa totală construită fiind de 28.531 mp, cea utilă totală de 18.743,25 mp, respectiv volum încălzit 52.055,61 mc.

Acest bloc a fost construit şi dat în folosinţă între anii 1985-1988, este împărţit tot pe scări (M7A – 8 etaje, M7B – 7 etaje, M7 – 10 etaje, M8 – 7 etaje, M8 – 7 etaje, M10 – 7 etaje, M11 – 10 etaje, M12 – 8 etaje), la parter şi parţial mezanin fiind tot spaţii comerciale. Vor fi executate aceleaşi lucrări ca la celălalt segment al blocurilor M din Cetate.

În lotul 1 mai sunt incluse două blocuri de pe Bulevardul Transilvaniei (35 şi 62) şi unul de pe strada Cloşca – CH1 (nr. 2A).

Pentru lucrările la Blocul 35 (Bd. Transilvaniei nr. 16), investiţia este de 1.690.758,42 lei, din care construcţii-montaj 1.123.974,87 lei, durata de realizare fiind estimată la 6 luni. Construit în 1974, blocuri are 10 etaje şi spaţii comerciale la parter, 62 de apartamente (câte 6 pe nivel şi 2 la parter). Sunt 21 de apartamente de o cameră şi 41 cu 2 camere, suprafaţa utilă totală fiind de 2.808,30 mp, cea construită de 3.806 mp şi volum încîlzit de 7.582,41 mc.

Se va utiliza, pentru izolare exterioară, tot polistiren expandat ignifugat (10 cm), tencuială decorativă, se va înlocui tâmplăria şi se vor pune fâşii cu vată minerală bazaltică pe pereţii exteriori.

Datele sunt similare şi pentru Blocul 62 (Bd. Transilvaniei nr. 20), construit în 1978, cu investiţie de 1.523.932,07 lei (din care 1.033.699,64 lei construcţii-montaj). Are acelaşi nr de apartamente, 62 şi etaje (10).

Blocul CH 1 (strada Cloşca 2A) presupune o investiţie de 960.676,85 lei (210.011,56 euro), din care 55.736 lei construcţii-montaj. Are 24 de apartamente, câte patru pe fiecare nivel (6 cu o cameră, 6 cu două camere, 12 cu trei camere) şi a fost construit în 1984. Are şase etaje, cu spaţii comerciale la parter.

Blocul 14A (Bd. Transilvaniei 23 A) din lotul 2 presupune o investiţie de 1.901.877,67 lei (415.765,50 euro), din care 1.125.426 lei construcţii-montaj. Are suprafaţă de 3.641 mp, din care utilă 2.808 mp, volum încălzit 7.582 mc şi 66 apartamente (22 cu o cameră, 44 cu două camere). A fost construit în 1975 şi are 10 etaje, apartamentele fiind câte şase pe nivel. Ulterior, apartamentele de la parter au fost transformate în spaţii comerciale.

La Bloc 13B (Bd. Transilvaniei 23C) din acelaşi lot, investiţia este estimată la valoarea de 1.853.907,58 lei (405.278,86 euro), din care 1.107.436 lei construcţii-montaj. Are 3.641 mp suprafaţă construită, 2.808 suprafaţă utilă şi tot 7.582 mc volum încălzit. A fost construit în 1975, având 66 de apartamente, câte 6 pe nivel, cu 10 etaje şi spaţii comerciale la parter.

Bloc CF11 (str. Cloşca 12): investiţie de 1.907.121,71 lei (416.911,89 euro), din care 1.098.872 lei construcţii-montaj. Construit în 1980, are 62 de apartamente (21 cu o cameră, 39 cu 2 camere, 2 cu trei camere), 10 etaje, suprafaţă totală de 4.158 mp (utilă 2.468 mp), volum încălzit 6.418 mc, spaţii comerciale la parter. Lucrările vor fi similare cu cele amintite mai sus.

Bloc MV1-MV7 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 79-85): 3.701.275,19 lei (809.128,01 euro), din care 2.096.929 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 8.481 mp, din care utilă 6.734 mp, volum încălzit 18.808 mc. Are 89 de apartamente (24 cu o cameră, 20 cu 2 camere, 21 cu 3 camere, 24 cu 4 camere), fiind construit în 1987. Este format din 4 tronsoane (MV1 – 4 etaje şi pod, MV3 – 5 etaje şi pod, respectiv 6 etaje şi pod, MV5 – 7 etaje, mezanin şi pod, MV7 – patru etaje şi pod, respective 5 etaje şi pod). Are spaţii comerciale la parter şi mezanin.

Bloc MV2-MC12 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 26-32, Calea Moţilor nr. 91-93): 5.497.932,29 lei (1.201.891,44 euro), din care 3.109.812 construcţii-montaj. Suprafaţă totală 12.671 mp, din care utilă 9.244 mp, volum încălzit 25.953 mc, 114 apartamente (24 cu o cameră, 26 cu 2 camere, 33 cu 3 camere, 29 cu 4 camere, unul cu cinci camere). Construit şi dat în folosinţă între anii 1984-1988. Are 6 scări (MV2, MV4, MV6, MV8, MV10, MV12). O parte din parter este cu destinaţie spaţii comerciale, la fel mezaninul de la scara MV6.

În lotul 3, pentru Blocul D3-D4 (str. Ampoiului 5-7), investiţia este de 1.759.367,39 lei (384.611,61 euro), din care construcţii-montaj 988.424 lei. Suprafaţă totală 2.760 mp, din care utilă 1885 mp, volum încălzit 4.902 mc. A fost construit în 1984, alcătuit din 2 tronsoane cu patru etaje, are 31 de apartamente (unul cu o cameră, patru du 2 camere, 16 cu 3 camere, 10 cu 4 camere).

Bloc D2-D3 (str. Gheorghe Şincai nr. 13-24): 1.952.381,61 lei (426.806,05 euro) investiţie, din care 1.049.019 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 2.984 mp, utilă totală 2.527 mp, volum încălzit 6.571 mc. Construit în 1981, are trei tronsoane cu patru etaje, la parter spaţii comerciale şi la etaje 56 apartamente (12 cu o cameră, 40 cu 2 camere, 4 cu 3 camere)

Bloc 8 (str. Livezii 49): 2.950.866 lei (645.082,64 euro) investiţie, din care 1.709.990 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 5.215 mp, utilă 4.518 mp, volum încălzit 11.740 mc. Construit în 1978, are 64 de apartamente (52 cu 2 camere, 3 cu 12 camere), patru etaje.

Lucrările la imobilele de mai sus, pentru izolare termică, vor cuprinde operaţiuni similare cu cele de la blocurile M, iar durata de realizare este estimată la 6 luni.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Armata face noi RECRUTĂRI: 45 de posturi de ofiţeri şi subofiţeri, pentru civili. Înscrieri până în 29 martie

Publicat

Au fost suplimentate cifrele de şcolarizare pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă, în anul de învăţământ 2017-2018, transmite Centrul Militar Judeţean Alba.

La nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pe ţară, sunt disponibile 45 de locuri pentru civili absolvenţi de studii universitare, respectiv postliceale, care vor să devină ofiţeri sau subofiţeri în Armata Română. Dacă îndeplinesc condiţiile necesare şi trec de selecţie, vor face un curs de specializare şi vor deveni angajaţi în sistemul militar.

Locuri disponibile:

– ofiţeri, arma justiţie militară – 15 locuri;

– ofiţeri, arma intendenţă – 15 locuri;

– subofiţeri, arma construcţii – 15 locuri.

Candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi în anul desfăşurării concursului de admitere la cursul de formare;

– să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ universitar acreditate, cu diplomă de licenţă (pentru ofiţeri), respectiv absolvenţi ai studiilor postliceale (pentru subofiţeri), cu profil corespunzător armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare.

Termenul limită de întocmire a dosarelor de candidat (inclusiv efectuarea vizitei medicale) este 29 martie 2018.

Pentru relaţii suplimentare şi întocmirea dosarelor de candidat cei interesaţi sunt rugaţi să se adreseze Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Alba, cu sediul în Alba Iulia, str. Regina Maria, nr. 6, telefon/fax: 0258812291.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Cea mai veche biserică bizantină din România rămâne ÎNGROPATĂ la Alba Iulia. Autoritățile nu au nici un plan

Publicat

Au trecut aproape șapte ani de când au fost descoperite la Alba Iulia ruinele celei mai vechi biserici din România. Peste 1.000 de ani au ruinele și probabil tot atâția vor trebui să treacă pentru găsirea unei soluţii de punere în valoare a acestui monument. „Nu găsim resurse”„ nu este terenul nostru”, „am vrea, dar cu ce”… Toate răspunsurile venite din partea factorilor de decizie în acest context, adică Primăria Alba Iulia și Arhiepiscopia Romano-Catolică, încep cu un „NU”.

Săpăturile pentru înlocuirea conductei de apă potabilă în interiorul Cetății Alba Carolina, lucrări efectuate în aprilie 2011, au scos la suprafață  una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani, cea mai veche biserică din Transilvania, de tradiţie bizantină. Cel mai probabil o ctitorie a principelui Gyula, ridicată în jurul anului 950.

Cercetătorii au găsit atunci și câteva sute de morminte, peste 100 de monede, majoritatea din secolul XIV, cea mai veche datând de la sfârşitul secolului XI, obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint.

În unele cărţi vechi de istorie a religiei din ţara noastră, acest moment istoric a fost prezentat astfel: „În veacul al X-lea era aici (la Alba Iulia) Biserica Răsăriteană organizată, căci altfel n-ar fi fost de lipsă ca principele Iuliu să-l ducă pe monahul Ierotei spre a fi hirotonit întru episcop al acestor părţi de însuşi Patriarhul Constantinopolului – Theophilact.”

Toate aceste aspecte ar fi trebuit să fie suficiente astfel încât cineva să „dea din coate”, să se zbată pentru a pune în valoare vestigiile. Ce s-a întâmplat în schimb? S-a pus pământ și s-a îngropat la loc sit-ul din fața Catedralei Romano Catolice „Sfântul Mihail”, acum locul de desfășure a Festivalului Roman Apulum, teren care se află în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în Cetate în ultimul secol.

Subiectul a fost „dezgropat” în urmă cu doi ani, însă doar la nivel de discuţii, pentru că biserica a rămas și va rămâne sub pământ, se pare că așa se conservă mai bine, potrivit istoricilor.

Situaţia este aceeaşi ca în urmă cu doi, trei, șapte ani.

Reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice spun că ei nu au fonduri pentru o astfel de investiție și că în urmă cu aproximativ doi ani au avut o discuție cu primarul Mircea Hava, care și-ar fi manifestat interesul pentru a pune în valoare biserica.

De cealaltă parte, întrebat dacă există un proiect sau măcar o dorință în această direcție, primarul Mircea Hava spune: „Cine nu și-ar dori, dar cu ce?”.

Deocamdată, Primăria Alba Iulia nu a identificat o formă de finanțare pentru acest obiectiv, spun reprezentanții administrației locale.

Lipsa unei surse de finanțare și situația juridică a terenului sunt motivele invocate, și acum și în anii trecuți, pentru faptul că biserica creștină cea mai veche din Transilvania (unii spun că din România) stă îngropată sub un petec de iarbă, fără ca mare parte dintre cei care ajung în Cetatea Alba Carolina sau care locuiesc în Alba Iulia să știe de existența ei.

sursa foto: adevărul.ro

 

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Cum arată cele mai ”grele” mașini din Alba Iulia, parcate lângă Poliția Locală, în fața sediului PNL

Publicat

Ole, ole, în față la penele, utilajul unde e? La numai câțiva metri de sediul Poliției Locale din Alba Iulia, pe Strada Basarabiei, odihnesc într-o rână, uneori cu o jumătate dintre roți pe trotuar, câteva mașini invizibile. Utilajul de ridicare a mașinilor, care trece zilnic prin zonă, nu le observă, după cum nu le observă nici polițiștii locali, nemiloși în alte cazuri similare, unde linia continuă își face de cap prin mijlocul străzii. 

Altminteri scrofuloși la datorie cu cetățenii, care plătesc aproape 1000 de lei ca să își recupereze mașina (amendă de 580 de lei plus 450 de lei la ”garaj”), polițiștii locali își descoperă dintr-o dată latura sensibilă, sufletul de mamă, când vine vorba despre chestiile grele, cum sunt și mașinile liberalilor. Pentru că, am uitat să precizăm, mașinile care dorm cu farurile stinse, o fac zilnic în fața sediului PNL.

Strada e cu sens unic, dar, ne asigură reprezentanții primăriei, asta nu contează! ”Dacă au o singură roată pe carosabil, se ridică!” ne-au precizat ei.

De data asta, mașinile grele și uneltele de deplasare ale boșilor liberali, sunt cu TOATE roțile pe drum, doar că poliția locală e plecată la vânătoare de mașini mai fraiere, cu numere roșii sau din alte județe (apropo: cei din alte județe să vină pregătiți cu cashul la ei, în caz că trebuie să își recupereze mașina luată din zona Curții de Apel, unde nu sunt avertismente legate de ridicare).

Cam până aici ține Forța și Intransigența Poliției Locale, ca să nu mai vorbim de teoria liberalismului egalitarist al lui John Rawls, cu care băieții de la parcări sunt familiarizați în teorie, dar depășiți în practică.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate