Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

1 octombrie, Ziua internațională a cafelei. De la caprele dansatoare, la legătura cu viața intelectuală


Publicat

Ziua internaţională a cafelei este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie, fiind dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org.

La ibric, filtru sau espresor, cu sau fără caimac, dulce sau amară, din Marele Bazar din Istanbul, până la cafenelele cochete din Roma sau Paris, din Orientul Mijlociu și până în Groenlanda, cafeaua este astăzi consumată pe toate continentele, într-o mare varietate de rețete și este cea mai îndrăgită băutură din lume.

Istoria cafelei

Legenda spune cum Kaldi, un tânăr pastor de capre din Etiopia secolului al IX-lea, a descoperit efectele energizante ale cafelei când și-a văzut caprele sărind atât de frenetic încât păreau că dansează. Pastorul a făcut legatura între comportamentul neobișnuit al caprelor și faptul că mâncaseră niște fructe roșii dintr-un mic arbust, notează Historia.

Kaldi a povestit întâmplarea starețului unei mănăstiri, iar acesta a venit cu ideea de a prăji și fierbe apoi fructele roșii, pentru a face o băutură. A aruncat fructele în foc și atunci a fost pentru prima dată când aroma inconfundabilă a ceea ce numim astăzi cafea a invadat aerul nopții. Boabele prăjite au fost măcinate și dizolvate în apă fierbinte: așa s-a făcut prima ceașcă de cafea din lume.

O altă poveste spune că, de fapt, cafeaua a fost descoperită pentru prima dată de un șeic pe nume Omar, discipol al misticii sufiste. Aflat în exil, Omar, care era renumit pentru capacitatea sa de a vindeca bolnavii prin rugăciune, a locuit într-o peștera. Flămând fiind, într-o zi Omar a găsit niște fructe roșii pe care a vrut să le mănânce, dar i s-au părut amare. Le-a prăjit, dar asta le-a făcut și mai tari. În cele din urmă, a încercat să le fiarbă, rezultând un lichid maroniu parfumat care, într-o clipă, i-a oferit o energie nefirească, ce i-a permis să rămână treaz zile întregi.

Descoperirea lui a avut un asemenea succes, încât i s-a permis să se întoarca acasă, în orașul Mocha, unde a fost ridicat la rangul de sfânt, în timp ce cafeaua a început să se răspândească în întreaga lume arabă.

Oricum ar fi fost, cele mai timpurii dovezi credibile despre cultivarea plantei de cafea și utilizarea boabelor pentru consum apar în mănăstirile sufite din Yemen, la mijlocul secolului al XV-lea. Călugării foloseau băutura pentru a-și prelungi timpul de devoțiune. De asemenea, era recunoscută ca un inhibitor al apetitului în perioadele de post. De aici, traducerile manuscrisului lui Al-Jaziri urmăresc drumul cafelei din Yemen spre celebrele Mecca și Medina, iar mai apoi spre cosmopolitele orașe orientale Cairo, Bagdad, Damasc, Alep, Constantinopol și Istanbul.

În 1511 apare prima interdicție a consumului de cafea. Imamul conservator al curții teologice din Mecca incriminează efectele energizante ale băuturii. În 1524, Suleiman I ridică prohibiția, permițând răspândirea cafelei spre restul Orientului Mijlociu și al Imperiului Otoman.

Până în secolul al XVI-lea, cafeaua devenise o băutură foarte populară în Persia, Egipt, Siria și Turcia, reputația sa fiind sporită de mii de pelerini care vizitau în fiecare an orașul sfânt, Mecca.

Din Orientul Mijlociu, popularitatea cafelei s-a răspândit curând prin Balcani, Italia și apoi în restul Europei – spre Est, până în Indonezia și apoi spre Vest, până în America.

Se pare că prima stație europeană a cafelei a fost insula Malta, care pe atunci nu era considerată parte a Europei, unde a ajuns odată cu sclavii musulmani, care deja o cunoșteau și o consumau.

Cafeaua a devenit treptat o forță atât de puternică, încât a schimbat societatea. Deși băutura preparată și consumată acasă, cafeaua era servită și în cafenelele publice (qahveh khaneh), apărute în sate și orașe din Orientul Mijlociu și din estul Africii.

În aceste cafenele oamenii mergeau să socializeze. Cafeaua și conversația au fost completate apoi cu tot felul de alte forme de divertisment: spectacole muzicale, dans, partide de șah și, cel mai important, bârfe, certuri și discuții despre noutățile zilei.

Curând, cafenelele și-au primit supra-numele de „școli ale celor întelepți”, locul în care oamenii mergeau când voiau să afle ce se mai întâmplă în lume. Așa s-a stabilit prima legătură dintre cafea și viața intelectuală.

Ziua internațională a cafelei

Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei – de la fermier şi până la consumator – trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei.

Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor.

În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din „afacerea familiei” către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.

Ziua internaţională a cafelei va servi, în acest an, drept platformă pentru lansarea unui program – „Coffee’s Next Generation” – care va sprijini tinerii antreprenori selectaţi din sectorul cafelei pentru a-şi dezvolta şi extinde proiectele inovatoare şi orientate spre impact. Programul intenţionează să ofere combinaţia justificată de sprijin financiar adecvat cu dezvoltarea şi formarea competenţelor, pentru a asigura sustenabilitatea şi extinderea întreprinderilor inovatoare conduse de tineri în sectorul cafelei. Investiţia în tineri va genera atât soluţii inovatoare, cât şi durabile pentru sectorul cafelei dar şi pentru cei care lucrează în cadrul acestuia, contribuind în acelaşi timp la un impact pozitiv asupra comunităţilor locale. În plus, va reduce lipsa de implicare a tinerilor în cultivarea cafelei, consolidând şi promovând contribuţia tinerilor la dezvoltarea durabilă a sectorului.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) doreşte să evidenţieze din nou, cum a făcut-o şi în anii trecuţi, situaţia dificilă a fermierilor, ameninţarea cu care se confruntă în ceea ce priveşte mijloacele lor de trai şi necesitatea de a lua măsuri colective. În timp ce preţul unei ceşti de cafea în cafeneaua locală nu a fost niciodată mai mare, suma pe care agricultorii o plătesc pentru boabele pe care le produc este la un nivel minim. Fermierii nu câştigă suficient pentru a-şi asigura cele necesare traiului de zi cu zi pentru ei şi pentru familiile lor şi ar putea fi nevoiţi să se oprească cu totul din activitatea lor iar ceaşca de cafea, pe care o savurăm cu toţii, să fie astfel pusă în pericol.

Comunitatea globală a cafelei se reuneşte pentru a aborda această problemă, fiind nevoie de ajutorul tuturor, de la producători şi specialişti în prăjirea boabelor de cafea, la autorităţi guvernamentale şi bancare şi la publicul iubitor de cafea; comunitatea se reuneşte, de asemenea, să semneze #coffeepledge, susţinând, astfel, un venit real pentru fermierii producători de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Anul acesta există o misiune colectivă, şi anume aceea de a ajuta producătorii de cafea din întreaga lume să primească un venit corect, pe măsura muncii depuse, în vederea asigurării unui trai decent.

Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată la 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 februarie 2020, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 43 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit www.ico.org.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează site-ul www.umfcv.ro.

sursa: agerpres.ro, umfcv.ro, historia.ro, internationalcoffeeday.org



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO INCENDIU în localitatea Valea Verde, comuna Sohodol. O casă a luat foc. Pompierii intervin cu două autospeciale

Publicat

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara în localitaeta Valea Verde din comuna Sohodol. Din primele informații, flăcările au cuprins o casă nelocuită.

Update: Potrivit ISU Alba, incendiul este localizat.
La sosirea forțelor de intervenție incendiul se manifesta pe o suprafață de aprox. 40 mp la nivelul acoperișului. Fără victime sau pericol de propagare.

Știrea inițială

Potrivit ISU Alba, Stația de pompieri Câmpeni împreună cu SVSU Sohodol intervin pentru localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit la casa de locuit în localitatea Valea Verde, comuna Sohodol.

Din primele informații arde o casă nelocuită.

Pompierii intervin cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

Acțiunea este în dinamică, revenim cu detalii.

foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Vine iarna! Zăpadă de aproape jumătate de metru pe Transfăgărășan. Ninge în mai multe zone din țară

Publicat

În mai multe zone din țară deja ninge, iar pe Transfăgărășan zăpada atinge și jumătate de metru. De asemenea, a nins abundent în ultimele ore în Harghita, Vatra Dornei și în Bucegi.

Pe Transfăgărășan, ninge fără oprire, zăpada s-a depus peste drumuri, iar utilaje intervin, după cum se poate poate vedea în imaginile publicate, sâmbătă, de Salvamont Argeș.

Și vântul a bătut puternic, iar temperaturile au coborât până la minus zece grade Celsius.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ: Sebastian Ispas, artistul tatuator din Alba Iulia care imortalizează pe piele poveștile de viață ale clienților

Publicat

Tatuajele fac parte din evoluția omului în societate încă din cele mai vechi timpuri. De la simboluri sacre sau apartenența la un trib, tatuajele au evoluat și au devenit adevărate opere de artă pe canvasuri vii. 

Am vrut să aflăm povestea tatuajelor, dar mai ales povestea din spatele omului  care tatuează, așa că am stat de vorba cu Sebastian Ispas, unul dintre cei mai cunoscuți artiști tatuatori din județul Alba. 

L-am găsit pe Sebastian la treabă, în studioul său din Alba Iulia, ”Atelier 11”, deschis de aproape un an și jumătate.

”S-a născut mai mult ca o idee”

Sebastian tatuează de peste șapte ani, însă pasiunea pentru artă și desen este una genetică. Parcursul a fost unul firesc: ambii părinți artiști plastici și profesori în domeniu, a urmat Liceul de Arte din Alba Iulia, iar apoi o facultate de design la Timișoara.

tatuaje Sebastian Ispas

Prin vara lui 2014, i s-a înfiripat ideea de a tatua: ”Am zis că pot să fac, că e foarte ușor și cu multă sudoare și perseverență mi-am dat seama că pot să fac treaba asta la un nivel mai avansat”, ne-a spus Sebastian în timp ce lucra la un tatuaj.

Un mare ajutor și îndrumător la început de drum a fost pentru Sebastian, Marius Bercea, unul dintre cei mai vechi tatuatori din Alba Iulia.

”E o senzație unică”

Momentul în care pune acul pe pielea clientului este o senzație unică pentru Sebastian, dar în același timp e nevoie de multă responsabilitate și trebuie să ai foarte multă grijă.

tatuaje Sebastian Ispas

Primul tatuaj pe care l-a făcut a fost pe o prietenă, iar al doilea pe un alt prieten, acela fiind și primul tatuaj care l-a mulțumit pe acesta.

În timp, cu multă muncă, dedicație și sute de ore petrecute cu aparatul de tatuat în mână, tânărul din Alba Iulia a ajuns la nivelul la care este acum.

Însă, trebuie să fi într-o continuă evoluție și să te perfecționezi pe zi ce trece, ne-a mai spus Sebastian.

”Noi tatuatorii avem și un mic rol de psiholog”

Oamenii prin desene, prin tatuaj vor să își expună viața lor, povestea lor. Fiecare tatuaj în sine reprezintă o poveste, iar pentru a o tatua cât mai bine, tatuatorul afla povestea de viața a persoanei respective.

tatuaje Sebastian Ispas

Între tatuator și client trebuie să existe o încredere reciprocă: clientul să fie încrezător, că artistul poate duce la bun sfârștit un proiect, iar tatuatorul să fie mulțumit la finalul ședinței că totul a ieșit așa cum și-a propus el.

Clienții trebuie să se regăsească în tatuajele lor la sfărșitul proiectului. A tatuat toate categoriile sociale și oameni din diferite domenii: medici, avocați, polițiști, ospătari, frizeri.

Tatuajele încă sunt privite cu puțină reticiență, dar trendul este într-o continuă schimbare.

Fiecare tatuator își are clientul lui și fiecare client are tatuatorul lui, din punct de vedere financiar

”Sunt persoane cărora prețurile mele li se par un pic cam mari, altele care zic ca sunt oke, iar altele zic că e prea puțin, diferă de la caz la caz. De obicei oamenii nu conștientizează că treaba asta o fac pentru o viață, nu îmi dai mie banii, ții dai ție cu alte cuvinte”, a spus Sebastian despre partea financiară.

Se câștigă bani din tatuat, dar investiția este destul de mare, mai ales dacă ai salon. Chirii, consumabile, servicii, taxe la stat, toate trebuie să se regăsească în prețul unui tatuaj, a mai completat acesta.

tatuaje Sebastian Ispas

În concluzie, realizarea unui tatuaj, este în primul rând o încredere reciprocă între tatuator și client. Mai presus de partea financiară, povestea celui care își face tatuajul trebuie să se regăsească perfect în ceea ce a ieșit în urma interacțiunii dintre acul de tatuaj, tușul și pielea clientului.

Mai exact, prioritar pentru Sebastian este ca la finalul unui tatuaj realizat în salonul său din Alba Iulia, clientul să plece fericit, iar el să fie mulțumit de munca pe care a facut-o.

Un video reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu – alba24.ro. 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: SPAP Sebeș, lucrări de dezinfecție în toate școlile de pe raza municipiului

Publicat

Începând cu data de 15 octombrie, toate unitățile de învățământ de pe raza municipiului Sebeș își desfășoară activitatea în mediul on-line.

Având în vedere incidența cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV 2, autoritățile publice din Sebeș au prevăzut activități de dezinfecție în toate școlile din oraș, în această perioadă când prezența fizică a elevilor este suspendată, astfel încât, la reluarea cursurilor, acestea să fie pregătite pentru a primi elevii și cadrele didactice.

Lucrările de dezinfecție au fost efectuate de către Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului (SPAP) Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate