Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO 14 mai 1981: Povestea primului zbor în Spațiu al unui cosmonaut român. Dumitru Prunariu: România era ca o pâine de casă


Publicat

prunariu

”14 mai 1981 – Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6″. Generalul-locotenent (rez.) Dumitru Prunariu este singurul român care a călătorit în spaţiu” a postat Ministerul Apărării Naționale, pe contul oficial de acebook al instituției.

La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov – comandant de echipaj.

Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6″. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă.

Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: „Nu a fost ușor – recunoaște el – dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura”.

Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă.

„Pentru mine, scopul întregii pregătiri l-a constituit zborul cosmic, așa cum era și normal. În toată perioada de pregătire nu m-am gândit niciodată ce va urma după aceea”, afirmă Dumitru Prunariu.

După avaria majoră care a întrerupt în 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, întregul program Intercosmos a fost decalat cu un an, fiind reconsiderate toate datele de lansare ale viitoarelor echipaje.

Referitor la zborul Romano-Sovietic, cu aproape trei săptămâni înainte de lansare cele două echipaje, principal și de rezervă, au fost aduse din Orășelul Stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregătirea în vederea lansării.

Cu 28.000 de kilometri la oră, în jurul Terrei

Spre seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, comandantul echipajului, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu, inginer de bord si cosmonaut cercetător.

Cu două ore înainte de start echipajul a ocupat poziția de lansare în capsula navei cosmice aflată în vârful rachetei purtătoare, efectuând până la lansarea propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei.

La ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov.

s

După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată față de ecuator cu 51,6o. Prunariu a devenit astfel primul român din istorie care a zburat în spațiu și al 103-lea din lume. Conform planificării zborurilor Intercosmos zborul avea să dureze aproape 8 zile, între 14 mai – 22 mai 1981.

Decolarea a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră, verificarea parametrilor tehnici ai navei în condiții reale de zbor și efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat până la ora 4 dimineața a zilei următoare, cei doi cosmonauți au avut permisiunea să dezbrace costumele de scafandru cosmic, să treacă în modulul orbital și să se odihnească.

d

S-au trezit a doua zi la ora 12, și după ce au mâncat, au efectuat a doua manevră de ridicare și corecție a orbitei navei cosmice în vederea începerii manevrelor de joncțiune cu stația orbitală Saliut-6. În momentul cuplării, Soiuz-40 avea o viteză relativă față de stație de 0,3 m/s. „Îi auzim foarte bine pe vecini, echipajul Kovalionok și Savinîh, care se aflau în cosmos din luna martie“.

La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 efectueaza joncțiunea cu complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul jonctiuii a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu.

Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981.

s

Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Între ele, cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”.

Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influenței lui asupra organismelor vii. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil.

p

Experimentele au avut drept scop obținerea de informații deosebit de prețioase pentru lărgirea cunoștințelor în domeniul astrofizicii, studiului radiațiilor cosmice și tehnologiilor cosmice, dar și în domeniul biologiei și medicinei cosmice și al psihologiei.

Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi și invers de 16 ori în 24 de ore. Tot de atâtea ori în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variații de temperatură de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade în zonele radiate de Soare și -150 de grade în timpul trecerii prin umbra Pământului).

Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră, însumând un timp total de zbor de 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

România din Spațiu, ca o pâine de casă

”Pe la ora 19,30-20,00 treceam zilnic pe deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”.

Ca și alți cosmonauți, datorită modificărilor care apar în organismul uman în imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului cosmic.

„Mă trezeam aproape regulat pe la 5 – 5,30 dimineața de durere și simțeam nevoia imediată de a mă mișca. În timpul liber, cam o oră și jumătate pe zi mă uitam prin hublourile stației cosmice admirând frumusețile Pământului.

Spuneam că mergem „la plajă” pentru că Soarele „bronza” rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, „plantată” în cârpe umede”.

Revenirea din spațiu și emoțiile unei situații extreme

Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Modulul de coborâre al navei spațiale „Soiuz 40“ (alte două module ale navei nu se recuperează, modulul orbital și modulul agregatelor) a aterizat în condiții aproape normale pe pământ, conform programului, în zona stabilită de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.

Aterizarea a fost cu unele peripeții, parașuta deschizându-se cu 4 secunde întârziere, la mai puțin de 9.600 km cum era prevăzut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoții.

Descriind momentele de imediat după aterizare, Prunariu relatează: „Trecerea la greutatea normală a fost cumplită. Mă trezesc luat pe sus de patru membri ai echipei de căutare-salvare și sunt așezat lângă Popov pe un șezlong. Am impresia că sunt de plumb și că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se românește“, mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul.

s

Așa amețit cum era, ajutat de membri ai echipei de căutare-salvare, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să-si lase primul autograf în calitate de cosmonaut pe ea, conform obiceiului.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

Recompensat cu 3 salarii

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS.

Din punct de vedere material, pentru realizarea sa istorică, Dumitru Prunariu a primit ca recompensă echivalentul a trei salarii sub formă de primă, acordată de ministrul apărării și a fost înaintat cu un an înainte de termen la gradul de căpitan.

Autorităților de atunci le-a fost frică să nu fie refuzate de Ceaușescu în cazul în care ar face și alte propuneri de recompensare. În aceste condiții, trebuind să se mute cu familia în București unde a primit un post în cadrul Comandamentului Aviației Militare, Prunariu a fost obligat să locuiască jumătate de an la un cămin militar până să obțină o locuință, făcând apoi numeroase împrumuturi pentru a-și aranja apartamentul obținut și pentru stabilirea definitivă cu familia în capitala țării.

Surse: Jurnalul Național, Amos News, Formula As. wikipedia.com, Mediafax, Revista Știință și Tehnică



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest: De la anul se spune „adio” subvenționării dobânzilor

Publicat

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să modifice programul IMM Invest. Deși a fost deja anunțată majorarea plafonului la 20 miliarde lei, se pare că actul normativ conține și alte modificări. Una dintre cele mai importante este legată de subvenționarea dobânzii.

Conform proiectului publicat în dezbatere de MFP, dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede o creștere economică mai mare în 2021 decât în 2020 (ceea ce e mai mult decât posibil, având în vedere că 2020 este cel mai afectat din cauza restricțiilor din prima parte a anului), atunci nu se mai acordă granturile pentru plata dobânzilor. Deci, cu acest act normativ s-ar spune „adio” subvenționare.

„Perioada de acordare a grantului pentru plata dobânzii este de 8 luni de la data acordării creditului. Acordarea grantului pentru anul 2020 se realizează conform schemei de ajutor de stat prevăzută la art.II, iar pentru anii următori se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Acordarea grantului se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare”, se precizează în proiectul de OUG.

Modificări aduse:

– implementarea unei perioade standard de subvenționare a dobânzii de 8 luni de la data acordării creditului, pentru crearea unor condiții egale pentru toți beneficiarii ce accesează programul;

– crearea posibilității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru accesarea creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari, de până la 5 milioane lei;

– eliminarea cerinței prin care beneficiarii programului se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020;

– creșterea perioadei până la data de 31 octombrie 2021 până la care pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creșterea bugetului și plafonului de garantare al schemei;

– creșterea plafonului total al garanțiilor ce pot fi acordate în cadrul Programului la suma totală de 20 miliarde lei pentru acomodarea solicitărilor de credite existente;

– suplimentarea bugetului schemei de ajutor de stat aferent granturilor până la suma de 1,106 milioane lei, aproximativ 228,42 milioane euro, în condițiile creșterii plafonului total al garanțiilor care pot fi acordate în anul 2020 la suma de 20.000.000.000 lei

sursa: hotnews.ro, mfinanțe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lovitură pentru samsarii de locuri de muncă: Muncitorii români din Germania vor semna contracte de muncă direct cu angajatorii

Publicat

Lucrătorii români care muncesc în industria cărnii în Germania vor semna, de la 1 ianuarie 2021, contracte de muncă direct cu angajatorii germani, şi nu cu companii care intermediază forţa de muncă, a transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii  a scris pe contul ei de facebook că modificarea condiţiilor de muncă pentru aceşti lucrători români din Germania se datorează implicării omologului său german, Hubertus Heil, în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor români.

„Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi. În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul, proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de muncă ale tuturor angajaţilor”, a scris Violeta Alexandru.

Autorităţile germane vor obliga angajatorii germani să înregistreze cu acurateţe orele lucrate de lucrătorii români.

„Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care efectuează ore suplimentare”, a notat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a explicat că i-a propus omologului german introducerea în toate contractele de muncă pentru lucrătorii români a unor standarde minime care să aibă ca efect eliminarea completă a posibilităţii ca muncitorii români să nu înţeleagă anumite condiţii din document, după cum se plâng în prezent mulţi angajaţi români din Germania că se întâmplă.

„Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.

Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de control.

Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile contractuale.

Ministrul Muncii apel pentru românii care lucrează în străinătate

Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să rezilieze acel contract.

Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme”, a precizat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a făcut aceste precizări la scurt timp după videoconferinţa la care a participat împreună cu omologul său german, Hubertus Heil, după ce ministrul german şi-a anulat, miercuri seară, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti.

Mai jos declarația completă a ministrului muncii Violeta Alexandru:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri speciale de SFÂNTA MARIA, în Alba: Mii de credincioși, așteptați la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

În jur de 3.000 de credincioși sunt așteptați în acest weekend, la mănăstirile din Râmeț, Dumbrava și Oașa, cu ocazia marii sărbători a creștinilor, Sfânta Maria. 

Sărbătoarea este în plină pandemie de coronavirus și, din această cauză, autoritățile, alături de reprezentanții bisericii au impus un set de reguli pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță sanitară. 

Citește și MESAJE de Sfânta Maria. Felicitări pentru familie, prieteni și cunoscuți. Urări în versuri, haioase sau serioase

Nicolae Albu, prefectul de Alba, a declarat pentru alba24.ro că 260 de agenți de poliție, alături de jandarmi vor asigura paza și buna desfășurare a evenimentului religios. Aceștia sunt împărțiți la toate lăcașele de cult unde este sărbătorit hramul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit unor estimări, la Mănăstirea Râmeț sunt așteptați în jur de 1.500 de credincioși, la Dumbrava 1000, la biserica din Cugir 150, iar la Oașa în jur de 200.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Slujbele se vor desfășura în aer liber, cu respectarea distanțării fizice între credincioși. Reprezentanții Arhiepiscopiei din Alba Iulia fac un apel către pelerini ca aceștia să respecte distanțarea de 1,5 metri între persoane.

Deoarece slujbele se vor ține în aer liber, nu este obligatorie masca de protecție, dar aceasta va fi obligatorie în interiorul bisericii, dacă credincioșii vor să se roage la icoane. Totuși, purtarea măștii, chiar și în spații deschise, unde sunt adunări mari de oameni este recomandată.

De asemenea, nu vor exista icoane în afara bisericii și nici nu se vor împărți pachete sau iconițe credincioșilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Fiecare român care plătește contribuția la sănătate poate cere toate decontările făcute de CNAS în numele său. Procedura

Publicat

Fiecare român care își plătește asigurarea de sănătate, poate cere de astăzi, 13 august, lista tuturor decontărilor făcute de Casa de Asigurări de Sănătate în numele său.

Totuși, procedura este una încărcată de birocrație și cereri, însă, după formularea cererii, instituția are la dispoziție 45 de zile să răspundă. 

Legea a fost adoptată în septembrie 2019, în Parlamentul României, dar după aproape un an are și norme de aplicare.

Plătitorii de asigurări de sănătate pot solicita date privind decontările făcute în numele lor pentru serviciile medicale, îngrijiri la domiciliu, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive prevăzute în pachetul de bază, precum și servicii medicale, medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale și altele asemenea acordate în cadrul programelor naționale de sănătate curative decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Verificarea decontărilor la sănătate – de unde descarci cererea

În vederea obținerii informațiilor, asiguratul completează o cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Cererea este pusă la dispoziția asiguratului pe site-ul caselor de asigurări de sănătate sau la sediile acestora.

Cererea, completată și semnată de persoana asigurată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, se depune la sediul casei de asigurări de sănătate este luat în evidență asiguratul sau se transmite pe e-mail cu semnătură electronică calificată și este însoțită, după caz, de copia actului de împuternicire.

În cazul cererilor care se depun la casele de asigurări de sănătate se verifică identitatea solicitantului.
În situația în care solicitantul optează pentru transmiterea listei prin intermediul poștei electronice, acesta va completa în cerere o parolă din 8 caractere, necesară accesării listei.

Lista cuprinde serviciile medicale, îngrijirile la domiciliu, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale, tehnologiile și dispozitivele asistive prevăzute în pachetul de bază, precum și serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale și altele asemenea acordate în cadrul programelor naționale de sănătate curative decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în ordine cronologică, cu precizarea furnizorului care le-a efectuat/eliberat, a datei efectuării/eliberării, precum și a contravalorii acestora, și are structura prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Verificarea decontărilor la sănătate – cum primești răspunsul

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate