15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale și 176 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu

Ziua Culturii Naționale este sărbătorită pe 15 ianuarie. Aceasta a fost stabilită prin lege la 7 decembrie 2010, iar data exactă a fost aleasă pentru a coincide cu data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

De atunci și până în prezent, la data de 15 ianuarie se organizează diferite activități culturale dedicate acestei zile.

15 ianuarie. Ziua dedicată lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani.

Acesta a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

Citește și 15 ianuarie - Ziua lui Eminescu - Ziua Culturii Naționale: 176 de ani de la nașterea celui mai mare poet român. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie şi publicistică.

Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli din oraș îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia.

Aproape în toate orașele din România o școală sau un liceu îi poartă numele. Este simbolul Culturii Naționale.

Cel mai lung poem de dragoste

Eminescu are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Nu este român care la școală să nu fi învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

„Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste și considerat capodopera poeziei românești.

„A fost odată ca-n povești

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreapta

Lângă fereastra, unde-n colț

Luceafărul așteaptă.

Privea în zare cum pe mări

Răsare și străluce,

Pe mișcătoarele cărări

Corăbii negre duce,

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorința-i gata,

El iar, privind de săptămâni,

Îi cade dragă fata”.

Mihai Eminescu. Legătura cu Alba

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, în perioada mai-septembrie 1866.

La acea vreme, școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei.

A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci.

În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.