15 mai 1848, Marea Adunare Națională de la Blaj. Cum era sărbătorită amintirea acestui moment, în secolul trecut

Marea Adunare Națională de la Blaj a avut loc la 15 mai 1848, pe Câmpia Libertății, unde s-au adunat peste 40.000 de români transilvăneni. Aceștia au cerut, în cor, o singură naţiune română, strigând: „Noi vrem să ne unim cu ţara”.

Ideologul revoluţiei paşoptiste din Transilvania a fost preotul greco-catolic Simion Bărnuţiu, autorul proclamaţie-manifest, răspândită şi copiată în zeci de exemplare.

Evenimentele desfășurate în primăvara anului 1848 erau sărbătorite, anual, în luna mai, de către elevii școlilor Blajului, în frunte cu profesorii lor. 

Având drept suport trecutul glorios, aceștia sperau într-un viitor mai bun, al izbânzilor – pe toate planurile – și al progresului, potrivit Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș, care a dedicat un articol acestui moment.

Aceste serbări școlare, purtând pecetea tinereții erau prevestitoare ale înnoirilor, în deplină armonie cu ciclul biologic al naturii, care renaște în fiecare primăvară, scrie Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga, din amintirile depănate de tatăl acestuia și, ulterior, din trecutul său personal de școlar blăjean.

Acesta vorbește despre anii ꞌ30 ai secolului trecut și a publicat și o serie de fotografii (foto principal).

Marea Adunare Națională de la Blaj: Suspendarea cursurilor școlare pentru două săptămâni

Timp de două săptămâni, în luna mai, cursurile școlare erau suspendate. La serbări participau nu numai elevii tuturor școlilor de la Blaj, ci și din alte localități, un număr mai mare venind de la Beiuș, Năsăud și Lugoj.

La deschiderea serbărilor, alături de elevi și profesori, participau diverse personalități culturale și politice ale vremii, scriitori, ziariști, etc.

Componenta festivă, inițială, era marcată de defilarea elevilor, pe muzică de fanfară, prin fața autorităților ecleziastice, civile și militare, care se găseau pe esplanada Catedralei (la vremea respectivă, Blajul era capitala județului Târnava Mică).

Blajul întreg, și în special Piața din fața Catedralei, era în sărbătoare, cu multă verdeață, cu drapele tricolore fluturând peste tot, la instituții și la casele oamenilor. La defilare mai luau parte și meseriașii orașului și țărani ai satelor din apropierea Blajului, îmbrăcați în frumoase costume naționale, păstrând specificul local.

Un al doilea moment al protocolului se consuma pe Câmpia Libertății, unde în fața tuturor participanților se țineau discursuri tematice diverse, cu focalizare pe anii 1848 și 1918. Seara, tinerii defilau prin oraș, în sunet de fanfară (școlară). Finalul zilei era marcat de retragerea cu torțe.

Cum se desfășurau activitățile

Serbările – concurs (cu premii oferite celor mai valoroși participanți, pe diversele secțiuni) ale elevilor cuprindeau muzică corală, instrumentală, jocuri populare, prezentarea unor piese de teatru, recitare de poezii, etc.

O a doua componentă o reprezenta activitatea sportivă, concurs de fotbal, volei, alergare, sărituri, aruncare de greutăți sau disc, etc. Elevii mai mari participau, însoțiți de profesori, la excursii în unele localități, mai apropiate sau chiar mai îndepărtate, situate pe areale particulare ca relief, ape, floră, faună, etc.

Seara erau cazați la parohiile greco-catolice, la gospodari de frunte, cu concursul preotului paroh. Serbările din luna mai de la Blaj erau serbări ale bucuriei, tinereții, speranței și ale unei bune conviețuiri interumane, generatoare de prietenii între elevii și profesorii participanți, scrie Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga.

Perioada anilor 1960

În anii ’60 ai secolului XX, potrivit Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga, care era elev la Liceul „Iacob Mureșianu” din Blaj (actualul Colegiu Național „Inocențiu Micu-Klein”), la data de 1 mai, alteori în 2 mai – de „Ziua Tineretului”, elevii blăjeni participau pe Câmpia Libertății, la un program tematic sportiv.

Programul tematic era pregătit la orele de educație fizică, pe parcursul lunii aprilie, constând în exerciții de gimnastică ritmică – pe un fond de „muzică patriotică” – cu cercuri, stegulețe roșii, etc.

Uneori se transmitea, prin stația de radioficare Blaj, la difuzor, un mesaj al autorităților locale, legat de „Ziua muncii”.

Printr-o subtilă „inginerie intelectuală” a unor profesori, cu concursul Direcțiunii liceului, aceste manifestări erau precedate de serbările școlare devenite tradiționale, organizate de obicei în lunile martie sau aprilie, la Casa de Cultură.

În program se afla muzică corală (corul Liceului Teoretic și al Liceului Pedagogic) sau instrumentală (coordonatori profesorii de muzică Florin Handrea sau Aurel Cisteian).

Orchestra liceului avea un program tematic divers, bine apreciat de publicul blăjean. De asemenea, serbările cuprindeau și momente lirice.

Sursă: Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga