EVENIMENT
22 decembrie: Solstițiul de Iarnă 2023. Marchează cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte
22 decembrie: Solstițiul de Iarnă 2023. Marchează cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte din an.
Solstițiul de iarnă este un eveniment astronomic extrem de important, care marchează începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică a Pământului și sezonul de vară în emisfera sudică.
Solstițiul de iarnă survine în jurul datei de 21 decembrie în emisfera nordică și în jurul datei de 21 iunie în emisfera sudică.
Anul acesta are loc la 22 decembrie, la ora 5:27.
Aceasta este cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte și marchează punctul în care axa de rotație a Pământului este cel mai înclinată față de Soare.
Solstițiul de iarnă: date pe scurt
În emisfera nordică, ziua de solstițiu este cea mai scurtă a întregului an, iar noaptea cea mai lungă.
Acest fenomen este rezultatul înclinării axei Pământului și al poziției acesteia în raport cu Soarele.
Soarele la cea mai joasă altitudine: Soarele pare să călătorească pe cer în cea mai joasă traiectorie posibilă pe parcursul zilei.
În emisfera nordică, la solstițiul de iarnă, Soarele atinge cel mai scăzut punct de pe cer la amiază.
Momentul oficial al solstițiului:
Solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele ajunge la declinația sa maximă sudică în emisfera nordică și maximă nordică în emisfera sudică.
După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre, precizează astro-urseanu.ro.
Când are loc solstițiul de iarnă în următorii ani:
- 2024 – 21 decembrie 11:21
- 2025 – 21 decembrie 17:03
- 2026 – 21 decembrie 23:50
- 2027 – 22 decembrie 04:42
- 2028 – 21 decembrie 10:20
- 2029: 21 decembrie, ora 16.14
- 2030: 21 decembrie, ora 22.09.
Solstițiul de iarnă. Semnificații
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu.
Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.
Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.
Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.
În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.
Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.
Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).
Solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și superstiții
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.
Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”.
Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.
După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.
FOTO perseide 2023: Cea mai frumoasă stea căzătoare, surprinsă în județul Alba, la Curmături. Imagini extraordinare
După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.
Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară.
Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste.
În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul:
ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.