23 noiembrie: Ziua Fibonacci. Misterul secvenței matematice care se regăsește peste tot în natură

23 noiembrie: Ziua Fibonacci. Misterul secvenței matematice care se regăsește peste tot în natură.

Mulți entuziaști ai matematicii își dedica o zi pentru a celebra aceste numere speciale și matematicianul italian Leonardo Fibonacci. 

El este cel care a introdus secvența Fibonacci în lumea occidentală în secolul al XIII-lea.

Ce este sșirul lui Fibonacci

Secvența Fibonacci este o serie de numere în care fiecare termen este suma celor două anterioare: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, etc.

Această secvență are multe aplicații în matematică și știință, inclusiv în modelele naturale și în teoria numerelor.

Vezi și: 14 martie, ziua în care pasionații de matematică sărbătoresc Ziua Pi. Misterul unei constante care a fascinat lumea

Există secvențe care apar în mod repetat în natură, unele care par să definească însuși fundamentul realității lumii și să coordoneze modul în care totul se leagă.

Unul dintre aceste numere este sșirul lui Fibonacci și poate fi găsită în cele mai surprinzătoare locuri.

23 noiembrie: Ziua Fibonacci

Ziua Fibonacci comemorează această secvență și omul care a adus-o la atenția oamenilor în 1202.

Leonardo din Pisa, cunoscut astăzi sub numele de Fibonacci, nu pare să fi fost primul care a gândit această secvență.

El a fost primul însă care a adus-o în lumea europeană și a conștientizat importanța ei în avansarea științei.

Secvența însăși a apărut pentru prima dată în matematica indiană, cunoscută sub numele de numerele Virahanka, și a fost legată de prosodia sanscrită.

Secvența numerică este, de asemenea, legată de raportul de aur și triunghiul de aur, ambele apărând din nou și din nou în natură, la fel ca și secvența în sine.

Misterul secvenței Fibonacci

Unde apare această secvență unică, ar putea întreba unii?

Ea se regăsește în cele mai fundamentale elemente, de la petalele de la floarea de mușețel galben până la ramificarea complexă și aparent aleatoare a ramurilor unui copac – și acestea sunt doar câteva exemple.

Privind mai adânc, cineva care acordă atenție va găsi aceste numere în conul de pin, precum și în forma unei ferigi care se desfășoară.

Într-un mod cu adevărat ciudat de înțeles, numerele pot fi găsite în descrierea arborelui genealogic al albinelor, ceea ce este deosebit de important pentru apicultori.

Și datorită prevalenței sale în natură, această secvență are și tendința de a fi repetată de către oameni, astfel încât este întâlnită în diverse forme de artă și arhitectură.

Se poate vedea în clădiri, picturi, desene, sculpturi și multe altele, potrivit informațiilor colectate de Alba24.

Secvența Fibonacci în viața de zi cu zi

Ieșiți în natură și descoperiți unde există, adică peste tot. Puteți chiar să vă uitați în propria casă și curte și să găsiți locuri în care secvența Fibonacci structurează lumea din jurul vostru.

Desigur, cum natura este plină de unicitate și variante, acestea nu se întâmplă întotdeauna în proporție de 100%.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Cochilii de melci

Spiralele adesea încorporează aceste numere pe măsură ce cresc într-un model care imită secvența Fibonacci.

Floarea soarelui

O altă versiune a acestei secvențe poate fi găsită în spirală la floarea soarelui. Privind spre centrul semințelor, ochiul poate percepe că secvența numerică continuă să crească odată cu mărirea florii.

Ananas

Cei interesați să numere scărițele unui ananas vor descoperi că, în cea mai mare parte, secvența Fibonacci este prezentă atunci când privești fructul dintr-o perspectivă diagonală.

Petale de flori

Cele mai multe flori găsite în natură au un număr de petale din secvența Fibonacci: fie 1, 3, 5, 8, 13 sau chiar 21 de petale.

Foarte puține au 4, 6 sau 7 petale.

Desigur, există excepții (cum ar fi trifoiul cu patru foi), dar acestea sunt mai puțin obișnuite.