24 iunie: Sânzienele una dintre cele mai vechi tradiții din România. Obiceiuri, superstiții și mituri despre Noaptea de Sânziene

24 iunie: Sânzienele una dintre cele mai vechi tradiții din România. Este o tradiție plină de obiceiuri și superstiții, care în timp a fost asimilată unei sărbători creștine. 

Tradiția ființelor mitice a fost asimilată Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. 

De asemenea, Sânzienele au mai fost asimilate cu încă un eveniment.  Solstiţiul de vară, ziua cea mai lungă a anului, care marchează mijlocul verii agrare.

Cine sunt Sânzienele

Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie. Acestea cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii şi este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac.

De unde își au originea Sânzienele

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar.

Denumirea sărbătorii provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana. Dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.

24 iunie: Sânzienele. În mitologia românească, sunt cunoscute şi sub alte denumiri. Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.

Considerate a fi nişte femei frumoase, Sânzienele înzestrează plantele cu puteri vindecătoare. Împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii.

Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive.

O veche serbare și tradiție la români, de Sânziene

Sânzienele sau Drăgaica reprezintă una dintre cele mai îndrăgite serbări câmpeneşti, sărbătoare aşteptată cu nerăbdare de fetele tinere, care obişnuiau, printre altele, să strângă flori de sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinainte, pentru a-şi visa ursitul.

În unele zone, fetele îşi făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş.

Zeiţă agrară ce protejează lanurile de grâu şi femeile măritate, Drăgaica, este invocată de fecioare la vremea căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe, în timpul dansului ei nupţial, Jocul Drăgaicei, alaiul său fiind format din zâne fecioare şi din fete frumoase.

Noaptea de Sânziene: De ce este misterioasă

24 iunie: Sânzienele. Noaptea de Sânziene este considerată misterioasă din cauza asocierii sale cu elementele supranaturale, magice și mitice. Există mai multe aspecte care contribuie la această atmosferă misterioasă:

Puteri magice și supranaturale: Se crede că în această noapte, forțele supranaturale și magice sunt mai active.

Sânzienele, personaje mitice feminine, sunt considerate a fi în putere și capabile să aducă noroc, fertilitate și protecție.

Astfel, se consideră că se întâmplă evenimente neobișnuite și că legătura dintre lumea oamenilor și lumea supranaturală se subțiază.

Legătura cu natura și elementele: Sânzienele și Noaptea de Sânziene sunt strâns legate de ciclurile naturii și solstițiul de vară, care în sine are o semnificație specială. Această perioadă de trecere și transformare a anotimpurilor creează o atmosferă de mister și energie în jurul evenimentului.

Ritualuri și practici magice: Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene implică adesea ritualuri și practici magice, cum ar fi adunarea și legarea coroanelor de flori, dansurile în jurul focurilor de tabără și cântecele speciale.