25 mai, Ziua Internațională a Copiilor dispăruți. Mii de copii din România, dispar anual de acasă

La 25 mai este marcată, anual, Ziua internaţională a copiilor dispăruţi, cu scopul de a aduce în prim-plan tragedia copiilor răpiţi, de a-i informa pe părinţi în legătură cu măsurile pe care le pot lua pentru a-şi proteja copiii şi pentru a ne aduce aminte de copiii care nu au fost găsiţi niciodată.

Istoricul acestei zile internaţionale începe cu anul 1983, atunci când preşedintele SUA, Ronald Reagan, a avut iniţiativa de a declara ziua de 25 mai ca fiind a copiilor dispăruţi.

La 25 mai 1979, Etan Patz, un băieţel de şase ani din Manhattan, a dispărut fără urmă. Notorietatea cazului a dus, în SUA, la apariţia unei adevărate mişcări dedicate cazurilor de minori dispăruţi, la modificarea legislaţiei şi îmbunătăţirea metodelor de depistare a copiilor dispăruţi.

Începând cu 2001, ziua dedicată copiilor dispăruţi a devenit internaţională, fiind promovată de Centrul internaţional pentru copiii dispăruţi şi exploataţi (International Centre for Missing & Exploited Children).

Sărăcia extremă şi lipsa de educaţie – cauze principale ale fenomenului

La 10 martie 2020, Camera Deputaţilor din Parlamentul României a aprobat înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi.

Obiectivele comisiei de anchetă au fost, printre altele, analiza cazurilor care duc la dispariţia copiilor; modalităţile de prevenire a acestui fenomen, analiza activităţii instituţiilor abilitate la nivel central şi local în soluţionarea, cu celeritate, a cazurilor copiilor dispăruţi.

În ziua de 24 noiembrie 2020, proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor privind concluziile şi măsurile Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi a fost adoptat de plenul Camerei, cu majoritate de voturi.

Potrivit documentului, cauza principală de natură sistemică a dispariţiei minorilor, fie din centrele specializate, fie din familia naturală sau lărgită, din familii dezorganizate sau familii care şi-au abandonat copii către rude, plecând la muncă în străinătate, este sărăcia extremă şi lipsa de educaţie care creează ulterior posibilitatea racolării, traficării şi exploatării acestora.

Comisia parlamentară de anchetă a transmis Guvernului mai multe recomandări şi măsuri privind prevenirea şi combaterea fenomenelor de trafic de persoane şi dispariţie de copii.

Prima dintre acestea a fost dezvoltarea unui mecanism administrat şi a unui cadru legal coerent de colaborare, cooperare şi coordonare mai bună între toate instituţiile de căutare, cercetare şi anchetă a persoanelor dispărute şi/sau traficate şi instituţiile de asistenţă socială şi protecţie a copilului care să se aplice distinct faţă de prevederile Codului de Procedură Penală.

Totodată, deputaţii au recomandat abordarea fenomenelor de dispariţie de copii şi a traficului de persoane în viitoarea Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 din perspectivă internă, ca obiectiv de securitate naţională şi reglementarea clară a mecanismelor de lucru a poliţiştilor care acţionează în activităţi de căutare, pentru a avea acces la instrumentele oferite de Codul de Procedură Penală pentru interceptare şi localizare a minorului dispărut.

Mii de sesizări privind copii dispăruți

La 25 mai 2020, organizaţia Salvaţi Copiii a anunţat că, între aprilie 2019 şi mai 2020, „au fost înregistrate 6.475 de sesizări privind minori care au dispărut de acasă, un bilanţ dramatic, în condiţiile în care 192 au vârste până la 10 ani, 1.623 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 4.660 mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliţie”.

În aceeaşi perioadă de timp, potrivit aceleiaşi surse, 6.742 de minori au fost găsiţi, dintre care: 207 cu vârste până la 10 ani; 1.711 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani; 4.824 mai mari de 14 ani.

Recomandările Poliției

Pentru părinți:

Pentru a evita dispariţia copilului dumneavoastră:

• Supravegheaţi-vă în permanenţă copilul, la joacă, atunci când vă aflaţi la cumpărături şi în zonele aglomerate! Câteva clipe de neatenţie sunt suficiente ca acesta să dispară sau să se accidenteze.
• Învăţaţi-l că are voie să plece doar cu permisiunea dumneavoastră şi că trebuie să spună întotdeauna unde şi cu cine pleacă!
• Explicaţi-i, pe înţelesul său, cu exemple concrete, că nu este bine să intre în vorbă cu persoane străine şi nici să accepte de la acestea diverse obiecte sau promisiuni! În niciun caz nu trebuie să se urce în maşinile necunoscuţilor sau să îi însoţească pe aceştia, indiferent de pretext.
• În concedii, acordaţi o atenţie sporită supravegherii copilului dumneavoastră! Aglomeraţia şi mediul străin reprezintă factori de risc care pot favoriza pierderea acestuia.
• Nu-l trimiteţi singur la cumpărături, mai ales în locurile pe care nu le cunoaşte!
• Asiguraţi-vă că ştie numele şi numărul de telefon al părinţilor, precum şi adresa la care locuieşte!
• Învăţaţi-l că, dacă se pierde de dumneavoastră, trebuie să rămână în zona unde v-a văzut ultima dată şi să apeleze la un poliţist sau la un adult însoţit de un copil!
• În cazul dispariţiei copilului, alertaţi imediat Poliţia la numărul de telefon 112 sau sunaţi la  numărul 116.000.

În cazul în care copilul dumneavoastră a dispărut:

• Verificaţi la rude şi prietenii apropiaţi dacă copilul nu se află la aceştia!
• Anunţaţi în cel mai scurt timp Poliţia! Sesizarea dispariţiei unui copil se poate face prin apel la numărul de urgenţă 112, prin sesizare directă la sediul unităţii de poliţie sau prin sesizarea verbală a unei patrule din teren.
• Păstraţi-vă calmul! Chiar dacă vă aflaţi într-o stare de emoţie puternică, este foarte important să vă stăpâniţi, pentru a oferi poliţiştilor toate detaliile ce îi pot ajuta să vă găsească copilul în cel mai scurt timp.

Trebuie să fiţi în măsură să furnizaţi anchetatorilor:

• descrierea semnalmentelor şi a semnelor particulare;
• câteva fotografii recente ale copilului;
• o înregistrare audio-vizuală, dacă dispuneţi de aşa ceva;
• descrierea obiectelor de vestimentaţie cu care era îmbrăcat la momentul dispariţiei, precum şi a obiectelor pe care le avea asupra sa;
• împrejurările în care a dispărut;
• profilul său psihic şi moral, starea de sănătate;
• o listă cuprinzând persoanele din anturajul său, locuri pe care obişnuia să le frecventeze;
• datele de contact ale adulţilor apropiaţi (bunici, unchi, mătuşi, vecini);
• în general, orice informaţie care vi se pare de interes pentru poliţişti (riscul de a fi fost luat de un membru al familiei, certuri recente, antecedente de părăsire a domiciliului, dispariţia unor obiecte personale din camera sa).

Recomandări pentru copii:

Pentru a nu vă pierde de părinţi:

• Nu vă îndepărtaţi de părinţi atunci când vă aflaţi în oraş, la cumpărături sau pe stradă, în vacanţe!
• Nu intraţi în vorbă cu persoane necunoscute şi nu răspundeţi invitaţiei acestora de a le însoţi, indiferent ce vă spun acestea! Nu vă lăsaţi intimidaţi de ameninţări sau impresionaţi de promisiunile acestora – atunci când sunteţi acostaţi de asemenea persoane, îndepărtaţi-vă de acestea şi apelaţi la cineva cunoscut!
• Dacă vă pierdeţi de părinţi, rămâneţi în zona în care i-aţi văzut ultima dată şi apelaţi la sprijinul unui adult (preferabil de la o instituţie, un magazin etc.)! Dacă vedeţi un poliţist în zonă, adresaţi-vă acestuia!

surse: Agerpres, IGPR

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News