28 iulie: Ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor

Ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor este marcată anual la data de 28 iulie pentru a spori conştientizarea privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, se arată pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

Tema prin care se marchează în 2020 această zi este ”Un viitor fără hepatită” (”Hepatitis-free future”), cu un accent deosebit pus pe prevenirea hepatitei B în rândul mamelor şi nou-născuţilor.

La 28 iulie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii va publica noi recomandări privind prevenirea transmiterii virusului de la mamă la copil.

Un viitor fără hepatită este realizabil printr-un efort unit, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii face un apel către toate ţările să conlucreze pentru a elimina hepatita virală ca ameninţare la adresa sănătăţii publice până în 2030.

Astfel, sunt avute în vedere următoarele aspecte:

• prevenirea infecţiei printre nou-născuţi (toţi nou-născuţii ar trebui să fie vaccinaţi împotriva hepatitei B la naştere, urmând apoi cel puţin 2 doze suplimentare)
• stoparea transmiterii de la mamă la copil (tuturor femeilor însărcinate ar trebui să le fie efectuate teste de rutină pentru hepatita B, HIV şi sifilis şi ar trebui să primească tratament dacă este cazul)
• nicio persoană nu trebuie să fie neglijată (toată lumea ar trebui să aibă acces la metode de prevenire a hepatitei, servicii de testare şi tratament, inclusiv persoanele care îşi injectează droguri, cei aflaţi în închisori, migranţi şi alte categorii de populaţie extrem de afectate)
• extinderea accesului la testare şi tratament (testarea în timp util şi tratamentul hepatitei virale pot preveni cancerul de ficat şi alte afecţiuni severe ale ficatului)
• menţinerea serviciilor esenţiale de prevenire şi îngrijire în ceea ce priveşte hepatita în timpul pandemiei de COVID-19 (serviciile de prevenire şi îngrijire – cum ar fi imunizarea sugarului, tratamentul continuu al hepatitei cronice B – sunt esenţiale)

Există cinci tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D şi E.

Împreună, hepatitele B şi C constituie cea mai frecventă cauză de decese, cu 1,3 milioane de vieţi pierdute anual, indică site-ul www.who.int.

Pe fondul pandemiei de COVID-19, hepatita virală continuă să ia mii de vieţi în fiecare zi.

În lume, 325 milioane de persoane au hepatită virală B şi C, 900.000 de decese sunt cauzate anual de infectarea cu virusul hepatic B, iar 10 la sută dintre oamenii care au hepatită B şi 19 la sută dintre cei cu hepatită C cunosc faptul că au respectivul virus hepatic.

Totodată 42 la sută dintre copii, la nivel global, au acces la naştere la doza de vaccin împotriva hepatitei B.

În 2016, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor până în 2030: 90% reducerea incidenţei, 90% persoane diagnosticate dintre cele care au HVC, 80% din populaţia eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea deceselor provocate de afecţiuni hepatice ale ficatului.

România este printre ţările care s-au angajat în atingerea acestor deziderate, potrivit Agerpres.

În România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Romania (APAH-RO) organizează mai multe evenimente în aceste zi pentru a conștientiza riscul îmbolnăvirii de hepatită și importanța testării.

sursa: Agerpres, sursa foto: Facebook  Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Romania