Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

31 de ani de la evenimentele din13-15 iunie 1990: Atacul TVR și MINERIADA. Unul dintre TRENURILE GROAZEI a plecat din Alba Iulia

Publicat

Se împlinesc 31 de ani de la violentele manifestări cunoscute ca „Mineriada” de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Forţe de ordine, sprijinite de trupe de mineri care au venit din provincie au intervenit în forţă, în 1990, împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile.

A fost considerată cea mai brutală şi mai sângeroasă acţiune a minerilor.

La evenimentele din 13-15 iunie 1990 au participat şi „ortaci” din județul Alba, conduși de reprezentanți locali ai FSN- partidul care se afla atunci la putere.

Din gara Alba Iulia a plecat să sprijine atacul minerilor din Valea Jiului asupra manifestanților din Piața Universității o garnitură de tren compusă din 12 vagoane pline cu mineri din Apuseni și muncitori de la Cugir.

”Comandoul muncitoresc” din Alba a fost înarmat cu bâte și cozi de topor. În dosarul ”mineriadei” nu s-a pomenit nimic despre cursa cu mineri și muncitori plecați din Alba să sprijine ”curățenia” din Piața Universității.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este considerată cel mai sângeros eveniment de după Revoluția din 1989 .

În atacul minerilor din Bucureşti, şase oameni au fost ucişi şi peste 1000 au fost răniţi.

Dosarul ”Mineriada”,  închis, redeschis, probe nule

Ancheta în dosarul Mineriadei a început abia în 1997, la presiunea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor.

Dosarul ”Mineriada” s-a aflat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe.

La 31 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, toți inculpații din dosarul cu același nume, în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, acuzați de infracțiuni contra umanității, pot răsufla ușurați încă o bună perioadă de timp.

Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.

În 18 februarie anul trecut, Secția Specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă, care făcuse publică motivarea cu doar o zi înainte.

Date oficiale: morți și răniți în 13- 15 iunie

Potrivit datelor oficiale, în timpul evenimentelor din perioada 13-15 iunie de la Bucureşti, şi-au pierdut viaţa şase persoane – patru morți prin împușcare, un decedat în urma unui infarct și o persoană înjunghiată, iar alte 746 au fost rănite (sursa: wikipedia).

Pentru a ajunge în Capitală, în iunie 1990, minerii au fost îmbarcați trenuri care au pornit din mai multe zone din ţară.

Mineri din Alba trimiși să facă ordine în Piața Universității

Din Alba, au fost câteva sute de persoane din Baia de Arieş, Aiud, Roşia Montană şi Cugir care „au participat îmtreună cu alți mineri și muncitori din țară la ”restabilirea ordinii FSN” în Bucureşti.

Din Alba Iulia, cele câteva sute de mineri și muncitori au plecat la București cu trenul accelerat 22/2 compus din 12 vagoane.

Paguba de transport, prin neplata biletelor, a fost de 198.175 lei. Minerii au fost mobilizaţi de reprezentanţii de atunci ai FSN din Alba Iulia.

„Conform unor evaluări făcute de Parchetul General, valoarea totală a pagubelor materiale produse la Televiziunea Română, la Ministerului de Interne şi Poliţia Capitalei, prin incendierea clădirilor, mobilierului, distrugerea şi sustragerea autovehiculelor, echipamentului de transmisiuni şi a altor bunuri, se ridică la suma de 32.324.255 lei şi 1.010.000 USD, din care la Televiziunea Română 8.310.000 lei şi 1.010 USD, la Ministerul de Interne 4.519.760 lei, iar la Poliţia Capitalei 19.494.495 lei”, scrie site-ul universulromânesc.com.

Potrivit aceleiaşi surse, au fost peste 1060 de victime lipsite de libertate în mod ilegal în data de 13 iunie 1990, supuse la violenţe fizice, tâlhării (li s-au luat cu forţa bunuri de valoare şi documente ce le aveau asupra lor) şi chiar violuri.

„În zilele de 13 şi 14 iunie 1990 au fost distruse fără necesitate militară colecţii ştiinţifice cu valoare arheologică cum a fost cazul colecţiei de pietre preţioase şi roci de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, au fost distruse şi incendiate cărţi de valoare şi alte bunuri cu valoare artistică ori istorică aflate în clădirile ce adăposteau sediile unor partide istorice”.

Filmul evenimentelor

În noaptea de 12-13 iunie 1990, în jurul orei 3.00, forțele de ordine au distrus corturile unor protestatari aflați în Piața Universităţii și au făcut arestări. 

În jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității scandând lozincile „IMGB face ordine!” și „Moarte intelectualilor!”, „Noi muncim, nu gândim!”.

La îndemnul unor grupuri de tineri , atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, între trupele de ordine și protestatarii trupele USLA . Conflictul a luat amploare, manifestanții atacând sediul televiziunii.

Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de poliție; au fost incendiate autobuzele poliției, sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și SRI.

Președintele de atunci, Ion Iliescu, a citit la TVR un un comunicat : „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

Seara, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre București.

Minerii au ocupat Piața Universității. Profesorii, studenții și bărboșii întâlniți pe stradă, ciomăgiți fără milă

În 14 iunie, la ora 4 dimineaţa, minerii au ajuns în Gara de Nord, conduși de Miron Cozma şi au fost orientați spre punctele nevralgice ale Capitalei.

Un grup foarte mare a ocupat Piața Universității, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanților, pe platoul din fața Teatrului Național.

Au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au devastat o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice ca și sediul Ligii Studenților.

O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu.

Numeroși profesori și studenți au fost bătuți.

În zonă, minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, unde au pretins că au descoperit mașini de făcut bani, valută falsă și arme. Acest lucru nu s-a confirmat ulterior.

Liderul studenților, Marian Munteanu, a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare.

Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele.

Un grup de mineri conduși de un fost ofițer de securitate – Nicolae Cămărășescu- au descins în redacția România liberă și a oprit apariția ziarului.

În 15 iunie, la orele prânzului, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde șeful statutului, președintele ales recent Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea  prin care ”au salvat democrația din România”.

Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord, și transportați în Valea Jiului potrivit wikipedia

Sursa foto: mineriada.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Cum ne afectează agresivitatea din mediul online. Specialist: Nu am fost construiți pentru a face față unor avalanșe de critici

Publicat

Cei mai mulți dintre noi sunt supuși insultelor, comentariilor sarcastice sau feedback-ului negativ în viața de zi cu zi. Dar nu am fost construiți pentru a face față unor avalanșe de critici.

Fie că este vorba de critici adresate cu calm de un profesor de la școală, fie de un comentariu crud aruncat în căldura unui conflict cu un prieten sau un iubit, sau chiar de comentarii primite pe rețelele de socializare, avem tendința de a ne aminti criticile mult mai bine decât comentariile pozitiv. 

Tendința universală este ca emoțiile negative să ne afecteze mai puternic decât cele pozitive. Ne determină să acordăm o atenție deosebită amenințărilor și să exagerăm pericolele, potrivit lui Roy Baumeister, psiholog social la Universitatea din Queensland și coautor al cărții The Power of Bad: And How to Overcome It.

BBC a dedicat un articol acestui subiect, discutând cu specialiști în domeniu, într-o abordare antropologică.

În timp ce tendința noastră de a ne concentra asupra părții mai întunecate a lumii din jurul nostru poate părea o perspectivă deprimantă, de fapt ea a ajutat oamenii să depășească orice, de la dezastre naturale până la ciumă și războaie, fiind mai bine pregătiți să le facă față (deși există dovezi că optimismul poate ajuta, de asemenea, pentru a ne proteja de stresul situatiilor extreme).

Creierul uman a evoluat pentru a ne proteja corpurile și a ne menține în viață și are trei sisteme de avertizare pentru a face față noilor pericole, consideră specialiștii.

Există sistemul  de ganglioni bazali care ne controlează răspunsul de luptă sau fuga, sistemul limbic care declanșează emoții ca răspuns la amenințări pentru a ne ajuta să înțelegem pericolele și cortexul prefrontal, care ne permite să gândim logic în fața amenințărilor.

„Strămoșii noștri care aveau această abordare (negativă) aveau mai multe șanse să supraviețuiască”, spune Baumeister.

Oamenii sunt pregătiți să caute amenințări și, la doar opt luni, bebelușii se vor întoarce mai urgent la o imagine a unui șarpe decât la o broască mai prietenoasă.

Până la vârsta de cinci ani, ei au învățat să acorde prioritate unei fețe supărate sau înfricoșate în raport cu o față fericită.

Baumeister spune că concentrarea mai întâi pe probleme poate fi o strategie bună: „Mai întâi scăpați de aspectele negative și rezolvați problemele. În esență, opriți sângerarea.”

Dar, în timp ce asta ne ajută în situații extreme, trăirea experiențelor negative este inutilă dacă are loc în fiecare zi.

Baumeister crede că până când învățăm cum să depășim impactul disproporționat al negativității, aceasta distorsionează viziunea noastră asupra lumii și modul în care răspundem la aceasta.

De exemplu, viața tinde să arate sumbru între paginile unui ziar. Jurnaliştii sunt adesea acuzaţi că urmăresc ştirile proaste pentru că vinde ziare şi atrage telespectatori.

Acest lucru poate fi parțial adevărat, dar cercetătorii au arătat că cititorii sunt atrași în mod natural de povești negative și sunt mai probabil să le împărtășească altora.

Zvonurile despre potențiale pericole – chiar dacă sunt puțin probabile – se răspândesc printre oameni mult mai ușor decât zvonurile despre subiecte pozitive.

Într-un studiu, oamenii de știință de la Universitatea McGill din Canada au folosit tehnologia de urmărire a ochilor pentru a studia articolele de știri cărora le-au acordat cea mai mare atenție voluntarii înscriși.

Ei au descoperit că oamenii aleg adesea povești despre corupție, eșecuri, ipocrizie și alte știri proaste, în detrimentul poveștilor pozitive sau neutre.

Oamenii care erau mai interesați de afacerile actuale și de politică erau în mod special predispuși să aleagă veștile proaste și, totuși, când au fost întrebați, acești oameni au spus că preferă veștile bune.

Emoțiile negative durează mai mult și ne afectează mai tare

În timp ce îngrijorarea cu privire la o situație ipotetică, dar îngrozitoare, ne poate face să ne temem, o singură mică experiență neplăcută poate avea un impact disproporționat asupra întregii noastre zile.

Randy Larsen, profesor de științe psihologice și ale creierului la Universitatea Washington din St Louis, a analizat dovezile care sugerează că emoțiile negative durează mai mult decât cele fericite.

El a descoperit că avem tendința de a petrece mai mult timp gândindu-ne la evenimentele rele decât la cele bune, ceea ce poate ajuta la explicarea motivului pentru care momentele jenante sau comentariile critice ne pot bântui ani de zile.

Poate fi greu să nu insistăm asupra comentariilor dureroase din partea unui iubit, a unui membru al familiei sau a unui prieten.

Comentariile negative de la prieteni, devastatoare

„M-aș gândi că comentariile negative din partea oamenilor pe care îi iubim și în care avem încredere ar avea mai mult impact decât cele venite de la străini”, spune Baumeister.

Acest lucru se datorează în parte faptului că avem așteptări cu privire la modul în care prietenii și familia noastră ar trebui să se comporte cu noi.

În unele cazuri, comentariile negative din partea persoanelor pe care le iubim pot duce la răni psihice de lungă durată și la resentimente care pot duce la ruperea relațiilor.

Cercetătorii de la Universitatea din Kentucky, SUA, au descoperit că relațiile sunt rareori salvate atunci când partenerii ignoră problemele de relație pentru a rămâne „pasiv loiali”.

„Nu atât lucrurile bune și constructive pe care partenerii le fac sau nu le fac unul pentru celălalt sunt cele care determină dacă o relație funcționează, cât lucrurile distructive pe care le fac sau nu le fac ca reacție la probleme”, au spus ei.

Un alt studiu, care a urmărit cuplurile timp de peste 10 ani, a arătat că măsura în care și-au exprimat sentimente negative unul față de celălalt în primii doi ani de căsnicie a prezis dacă se vor separa sau nu, nivelurile de negativitate fiind mai ridicate în rândul cuplurilor care divorțează.

Critica pe rețelele sociale

Critica este, de asemenea, amplificată atunci când vine în cantități mari, făcând rețelele sociale o potențială cameră de ecou a negativității.

În ciuda faptului că are cel mai bine vândut album din 2019, Billie Eilish a declarat pentru BBC Breakfast că evită să se uite la comentarii. „Mi-a ruinat viața”, a spus ea.

„Cu cât lucrurile pe care le faci sunt mai tari, cu atât te urăsc mai mult. Este o nebunie. E mult mai rău decât a fost vreodată.”

Starul pop Dua Lipa și fostul membru al Girls Aloud Nicola Roberts sunt alte celebrități care au vorbit despre impactul trolling-ului online.

Expunerea constantă la ură pe internet este similară cu cea din viața reală și forțează corpul să intre într-o stare de „supraviețuire”, arată un studiu realizat de Media Psychology Research Center.

  • Ura se manifestă mai ales prin intermediul comentariilor, a postărilor. La adăpostul tastaturii, oricine poate gândi puțin și jigni mult. Însă efectele urii funcționează în amble direcții. Și subiectul urii, dar și cel care urăște, au de suferit.

De ce nu facem față agresivității din mediul online

Baumeister avertizează că nu avem capacitatea de a face față negativității pe rețelele de socializare, deoarece creierul nostru a evoluat pentru a ține seama de avertismentele unei comunități apropiate de vânători-culegători în loc de sute sau mii de străini.

„Deci, a auzi lucruri negative de la un număr mare de oameni trebuie să fie devastator”, spune el.

Bineînțeles, impactul de a fi trollat ​​online sau criticat de un prieten variază de la persoană la persoană. Dar primirea, interiorizarea și consolidarea oricăror comentarii negative poate crește stresul, anxietatea, frustrarea și îngrijorarea, spune Lucia Macchia, om de știință în comportament și membru în vizită la London School of Economics.

„Confruntarea cu aceste emoții negative are un impact mare asupra corpului nostru, deoarece ele pot chiar crea și exacerba durerea fizică”, adaugă ea.

Vârsta ne ajută să fim mai relaxați

Zeci de studii au arătat că oamenii au tendința de a privi partea bună pe măsură ce îmbătrânesc. Oamenii de știință se referă la acest efect drept „prejudecată pozitivă” și cred că începem să ne amintim detaliile pozitive mai mult decât informațiile negative de la vârsta mijlocie.

Baumeister crede că acest lucru se datorează faptului că trebuie să învățăm din eșecuri și critici în anii noștri tineri, dar această nevoie se diminuează pe măsură ce îmbătrânim.

”O  strategie utilă ar putea fi să considerăm că comentariile sunt mai conectate la persoana care le face decât la cea care le primește” a spus Lucia Macchia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Situația investițiilor și a lucrărilor realizate de Serviciul de Gospodărire a Apelor Alba, pe raza județului

Publicat

În cursul acestei săptămâni, prefectul județului Alba, Nicolae Albu a efectuat o vizită de lucrul la sediul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Alba, unde, împreună cu Sorin Vlad și cu inginerul șef Ioana Săliștean, au analizat situația lucrărilor executate pe teritoriul județului.

Lucrări cuprinse în planul tehnic al SGA Alba:

Valoarea totală a acestor lucrări pentru anul 2022 este de 9,575 mii lei, cuprinzând lucrări de întreținere a construcțiilor hidrotehnice și a cursurilor de apă (cosiri – 307 ha, terasamente – 197,00 mii mc, lucrări din piatră și anrocamente – 3816,00 mc, lucrări din beton – 934,00 mc, reprofilări și decolmatări de albii – 85,0 km, igienizări și tăieri de vegetație – 188,00 km).

Dintre acestea, în primele 5 luni ale anului s-au realizat următoarele capacități: cosiri – 67 ha, terasamente – 78 mii mc, lucrări din piatră și anrocamente – 320,00 mc, lucrări din beton – 4,00  mc, reprofilări și decolmatări de albii – 20,0 km, igienizări și tăieri de vegetație – 69,00 km.

Principalele cursuri pe care s-au realizat aceste capacități sunt: Valea Ampoița – la Ampoița  (toaletări), Dig mal dreapta Râul Târnava Mare – la Blaj, Râul Secaș – la Cunța (decolmatare), Valea Șpring – la confluența cu Valea Boz (decolmatare), Valea Daia – la Daia Română (decolmatare), Râul Sebeș, pod Petrești – baraj Petrești (reprofilare)

Pana la sfârșitul anului, SGA Alba va executa lucrări în următoarele zone: Valea Cenade (decolmatare), Râul Ampoi la Bărăbanț (igienizări, decolmatări, reparații dig parapet), Valea Cetea – la Benic (apărare de mal cu anrocamente, prag de fund), Valea Geoagiu – la Geoagiu de Sus (prag de fund, apărare de mal cu traverse), Valea Pian –  amonte Pian (decolmatare/ prag de fund/ apărare de mal cu gabioane), Pârâu Abrud – la Abrud (regularizare), Valea Caselor – la Câmpeni (regularizare), Valea Turdaș – la Turdaș (decolmatare)

Obiective de investiții care au fost recepționate în 2022:

1. Regularizare și consolidare Pârâu Cricău – La Cricău;

2. Regularizare și consolidare Valea Țelna

Obiective de investiții în curs de promovare:

1. Regularizare Pârâu Galda – în Galda de Jos – Lucrările de execuție vor începe după încheierea contractelor de servicii și lucrări. Studiul de Fezabilitate actualizat este avizat la nivel de ABA Mureș și urmează procedura de avizare ANAR și MAP.

2. Regularizare Pârâu Abrud – la Abrud – Lucrările de execuție vor începe după încheierea contractelor de servicii și lucrări. Studiul de Fezabilitate actualizat este avizat la nivel de ABA Mureș și urmează procedura de avizare ANAR și MAP.

3. Regularizare Râu Arieșul Mare și afluenți, amonte acumularea Mihoiești – Lucrările de execuție vor începe după încheierea contractelor de servicii și lucrări – pentru obiectul Albac.

4. Amenajarea Râului Arieș Și Afluenți pentru apărarea împotriva inundațiilor – loc. Câmpeni, Baia de Arieș, Lunca Arieșului și aval Ac. Mihoiești – Lucrările de execuție vor începe după încheierea  contractelor de servicii și lucrări.

5. Amenajare pârâu Răchita, la Răchita – Pentru avizarea și realizarea proiectului este necesar se demola gardurile executate pe malul râului Răchita. Nu se poate propune o alta soluție din cauza geografiei locului.

6. Regularizare și consolidare Valea Bucerdea, com. Ighiu – Urmează avizarea în sedința de analiză a Consiliului tehnico-economic al Ministerului mediului, Apelor și Pădurilor.

7. Regularizare Râu Aiudel – la Aiud.

Proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020:

Mărirea gradului de protecție împotriva inundațiilor în bazinul hidrografic Mureș prin ridicarea clasei de importanță a infrastructurii existente de apărare, pe raza județelor Alba, Hunedoara și Arad – în județul Alba lucrările propuse se vor executa pe raza localităților: Ocna Mureș, Blaj, Tiur, Vințu de Jos, Vurpăr, Șibot și Sărăcsău.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENTE: Rețeaua informatorilor-copii din Alba. Câte ”surse” avea Securitatea în școlile din județ și cum le folosea

Publicat

Recrutarea copiilor și transformarea lor în informatori a reprezentat o practică obișnuită a fostei Securități, iar monitorizarea informativă a școlilor și a liceelor, o prioritate. Un raport privind ”stadiul muncii în problema tineret-învățământ”, datat 15.06.1989, descrie pe larg situația într-un județ din județul Alba, cu doar câteva luni înainte de Revoluție.

”Din totalul de 169 de școli generale, 156 sunt deservite de Serviciul de informații interne, iar 13 licee, 12 școli profesionale și 11 școli generale, precum și Institutul de subingineri din Cugir de către Serviciul de contrainformații economice (…).

Obiectivele din sfera de preocupare a aparatului de securitate sunt asigurate cu un potențial informativ format din 276 de surse, din care: 34 informatori, 221 persoane de sprijin, 6 rezidenți și 10 gazde de întâlniri.

Unitățile școlare din județ mai sunt încadrate cu încă 28 de surse (19 informatori, 7 persoane de sprijin și 2 rezidenți” pe linia altor probleme și servicii” se arată în documente, care au fost în trecut parte a unei expoziții publice.

Securitatea putea afla astfel multe lucruri, inclusiv dacă cineva dorea să rămână în străinătate și dacă a discutat acest lucru în preajma unor copii sursă.

Istoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și cercetător CNSAS a declarat că fenomenul copiilor informatori era foarte extins și Securitatea dorea să recruteze și mai mulți, de la an la an.

Acesta spune că informațiile obținute de la copii erau utilizate inclusiv împotriva profesorilor. ”A fost spre exemplu un caz la Sebeș cu un profesor care a fost auzit spunând bancuri și a ajuns în atenția Securității” a adăuat Zgârciu, unul dintre istoricii specializați pe perioada comunistă.

”În cursul anului 1988 s-au întreprins 133 de măsuri preventive de securitate, după cum urmează: o destrămare de anturaj, 17 atenționări, 20 influențări pozitive, 8 informări la organul de partid, 15 semnalări la organul de miliție, în 3 cazuri nu a fost acordat avizul de securitate, iar în alte 3 s-a prevenit rămânerea ilegală în străinătate” spune raportul.

De asemenea, exista o evidență clară a cadrelor didactice ”cu probleme”: descendenți de legionari, descendenți ai deținuților politici sau care aveau rude în străinătate.

O atenție deosebită se acorda urmăririi elevilor și cadrelor didactice care participau la rugăciuni în cadrul unor culte religioase.

Planurile Securității: intenționa să facă și mai multe racolări

”În vederea ridicării calității muncii de securitate se va acționa în următoarele direcții:

  • Completarea potențialului informativ cu noi surse în scopul acoperirii informative a tuturor instituțiilor cu cel puțin o sursă, Școala generală nr 2 din Alba Iulia, Liceul agroindustrial Jidvei, Liceul Iacob Mureșanu Blaj și școlile generale nr 2 și 3 din Aiud. Termen: 30.12.1989.
  • Se va analiza și stabili necesarul de recrutări pentru încadrarea informativă eficientă a școlilor generale clasele I-X din mediul rural. Termen 30.07.1989”

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a declarat că minorii recrutaţi de Securitate în anii ’80 reprezintă una dintre cele mai sinistre teme care se găsesc în arhiva CNSAS.

”Vezi scrisul ăla de copil chinuit caligrafic de multe ori, mai ales la ţară, şi inocenţa cu care fac rău, oarecum. Deci spun lucruri grave cu cea mai mare seninătate. Adică nu simţi nicio reţinere pentru că o fac cu convingerea că e ceva foarte bun, foarte corect. Deci vezi minţile unor copii făcute praf. Adică, corupte. Este o corupere de minori asta pentru mine” a spus Geanina Nagâț, membru al CNSAS, la o emisiune a postului Prima TV.

Articol realizat împreună cu G4Media.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Nicușor Stanciu face spectacol în China. Gol superb și pasă decisivă pentru Wuhan Three Towns

Publicat

Nicolae Stanciu face spectacol la Wuhan, în China: a dat 5 goluri și 5 pase decisive, în cele 9 meciuri jucate până acum. 

Nicolae Stanciu a reușit un nou gol și o altă pasă decisivă pentru Wuhan Three Towns în victoria de duminică, scor 4-2, contra echipei Shanghai Shenhua din etapa a opta a campionatului chinez de fotbal. 

YouTube video

Golul lui Stanciu poate fi văzut la 03:08.

Fotbalistul român i-a pasat decisiv lui Marcao, în minutul 47. Ulterior, Stanciu și-a trecut și numele pe tabela de marcaj pentru al treilea meci consecutiv, cu un gol marcat în minutul 58, din pasa lui Davidson.

Echipa fotbalistului român în vârstă de 29 de ani este pe primul loc în campionat, cu 22 de puncte acumulate după primele opt meciuri disputate.

Nicolae Stanciu a ajuns la Wuhan Three Towns în luna februarie a acestui an. Slavia Praga a primit 4 milioane de euro în schimbul mijlocașului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax