30 noiembrie ar putea deveni Ziua națională a tezaurului uman viu. Propunere legislativă, înregistrată la Senat

Ziua de 30 noiembrie – ziua Sfântului Andrei – ar putea deveni Ziua națională a tezaurului uman viu. O propunere în acest sens a fost înregistrată recent, la Senat, de către deputatul PNL de Alba, Florin Roman. 

Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua națională a tezaurului uman viu a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 17 iunie.

Potrivit inițiatorului, din anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Astfel, 30 noiembrie, ziua prăznuirii sale, a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfanţului Sinod din 14 noiembrie 2001, iar prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, şi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României, este sărbătoare legală (zi nelucrătoare).

„Programul <Tezaure umane vii> a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. În România, programul funcţionează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de <Tezaur uman viu>, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii privind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.

Titlul de <Tezaur uman viu> este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, acest titlu este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI)”, a explicat deputatul Florin Roman, în expunerea de motive.

Potrivit acestuia, în fiecare an, Judeţul Alba, prin Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, îşi onorează valorile, acei oameni deosebiţi care păstrează, creează şi transmit elemente ale patrimoniului cultural imaterial prin mijloace pur tradiţionale prin GALA TEZAURELOR UMANE VII.

„Ne dorim, prin această propunere legislativă, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, precum şi promovarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.

Prin normele introduse, propunerea legislativă oferă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea lor, să organizeze sau să sprijine logistic şi material, prin bugetele proprii, manifestările culturale, artistice sau educaţionale dedicate acestei zile”, a mai explicat deputatul Florin Roman.

Tezaure umane vii din județul Alba

Potrivit Consiliului Județean Alba, din anul 2010 până în prezent peste 50 de români au primit din partea Ministerului Culturii titlul de „Tezaur Uman Viu”.

Printre aceștia se numără iconari, olari, cojocari, meșteri populari, rapsozi etc., oameni ce au valorificat tradițiile și meștesugurile românești și le-au transmis mai departe nealterate de modernitate.

Pentru recunoașterea contribuției adusă la promovarea, păstrarea, valorificarea și transmiterea patrimoniului cultural material și imaterial al județului, 11 români din județul Alba, păstrători ai patrimoniului și ai tradiților populare românești au primit titlul de „Tezaur Uman Viu al județului Alba”.

Primul român declarat „Tezaur Uman Viu”, în anul 2010, a fost din județul Alba și anume artista populară Maria Deac Poenaru, recunoscută drept ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz.

Urmând după aceasta:

• Eugen Gavrilă din Pianu (prelucrarea lemnului);
• Constantin Perta din Ceru Bacăinți (prelucrarea lemnului);
• Ana Neamțu din Cut (horitor, spiritualitate – cântăret – muzică vocală);
• Olivia Tima din Sălciua (țesătoare);
• Nicolae Muntean din Vinerea (iconar);
• Nicolae Coroiu din Avram Iancu (instructor și meșter popular – titere);
• Nicodim Gligor din Vidra (prelucrarea tradițională a lemnului);
• Mariana Gligor din Vidra (creatoare de costume populare și interpretă la tulnic);
• Maria Dulău din Biia (spiritualitate – cântăreț – muzică vocală tradițională);
• Florin Nicolae Poenariu din Laz (meșter iconar/tâmplar).