46 de ani de la CUTREMURUL din 4 martie 1977. Dezastru în România, în 56 de secunde: 1570 de morți și 35.000 de locuințe distruse

Cutremurul din 4 martie 1977: În urmă cu 46 de ani, la data de 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale.  

Au decedat atunci 1.570 de oameni, iar alte peste 11.000 de persoane au fost rănite. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever.

S-au înregistrat incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, lovea România

Violența lui s-a înregistrat atât pe verticală, cât și pe orizontală, în direcția nord-sud și est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prăbușirea straturilor fiind de aproximativ 60°.

Toate stațiile seismice de pe glob, aflate pe recepție, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat și analizat informațiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden – Colorado (Statele Unite).

Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei.

4 martie 1977: 55 de secunde de groază

Pereții s-au prăbușit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziți pe scări sau spre ieșiri; alții au rămas încremeniți în casa, paralizați de teama.

Aceeași teamă care i-a îndemnat pe alții să se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar și cazuri de femei care au născut înainte de vreme.

4 martie 1977: Ceaușescu este informat despre cutremur

Banchetul era întrerupt câteva minute mai târziu. Informațiile care i-au parvenit inițial vorbeau despre un cataclism de 10 grade și despre distrugerea totală a Bucureștiului.

Stabilind legătura cu țara, Ceauseșcu a cerut informații precise, a dat primele ordine și a instituit starea de necesitate pe teritoriul României.

A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronavă având la bord familia Ceauseșcu și restul delegației ateriza pe aeroportul Otopeni.
Bucureștiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iașiul, Vasluiul, Buzăul, Vrancea, Mehedințiul…

Cutremurul din 4 martie 1977: Dimensiunea dezastrului

În Capitală au căzut 32 de blocuri și clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu – colț cu Ștefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata şi Nestor.

Sub dărâmăturile blocului de la Colonadelor și-au găsit sfârșitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreună cu soțul și cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si soția sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată cu câteva zile înainte în spital.

Ca prin minune, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viață sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc murea lovit de o piatră, în fața blocului Scala, care s-a prăbușit.

Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morți. 2.600 de răniți.

• Orașul Zimnicea este prefăcut în ruine: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime.
• În Craiova sunt avariate grav peste 550 clădiri, printre care se numără Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca județeană.
• Primele estimări indicau un număr de 30 de morți și 300 de răniți. La Vaslui erau de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât și materiale.
• La Ploiești au fost distruse în jur de 200 de locuințe, alte 2.000 fiind grav avariate; situația era gravă și în județul Buzău, unde erau afectate în jur de 1.900 de clădiri.

Cutremurul din 4 martie 1977:  1570 de morți, 11.300 de răniți și 32.000 de locuințe prăbușite

Mai „fericite” erau județele din Transilvania și Dobrogea, care scăpaseră neatinse sau cu pagube mici.

Evaluarea finală a pierderilor – umane și materiale: 1.570 morți, 11.300 răniți, 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unități economice afectate.

Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o luptă neîncetată, zile în şir, pentru scoaterea supravieţuitorilor de sub darâmături.

Au fost aduși chiar și specialiști din Elveția, însotiți de câini dresați pentru salvarea victimelor din munți. Au fost găsiţi supraviețuitori chiar și după 11 zile de la cutremur.

Ultimul salvat, tânărul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmăturile fostului bloc „Continental” nu mai puţin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat și redat vieţii.

Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrâncean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter şi 7,7 pe scara bazată pe moment seismic).

Cele mai mari cutremure recente din România

10 noiembrie 1940, ora 3.39: magnitudine 7,7; adâncime 150 km. Cutremurul a fost precedat în anul 1940 de alte cutremure cu magnitudini mai mici. Cel de pe 22 octombrie 1940, cu Mw 6.5, a provocat crăpături în pereţi şi geamuri sparte.

Şocul principal a fost urmat de numeroase replica. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX şi a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia.

A fost simţit de la Sankt Petersburg şi Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena şi chiar Marseille.

4 martie 1977, ora 21.21: magnitudine 7,4; adâncime 94 km; au fost cel putin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX

31 august 1986, ora 00.28: magnitudine 7,1; adâncime 131 km. Energia eliberată a fost de cel puțin 3 ori mai mică decât cea a cutremurului din 4 Martie 1977.

Nu a cauzat pagube majore în România – este posibil ca două persoane să fi decedat, în urma atacurilor de panică. Spre Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi, intensitatea seismică a fost predominant mai mare.

În Moldova, cutremurul a avut și efecte distrugătoare: la Chişinău s-au prabuşit 4 blocuri (100 de morţi). În apropierea luncii Prutului au fost observate tasări ale terenului, ţâşniri de nisip şi formarea unor cratere.

30 mai, ora 13:40 şi 31 mai 1990, ora 3.17: magnitudini 6,9/6,4; adâncime 91/87 km. Între 30 și 31 mai a avut loc o serie de cutremure puternice în zona Vrancea, la adâncimea de 80-100 de km. Cel mai puternic cutremur a avut loc pe 30 mai, la ora prânzului.

În România, 8 persoane au murit (doi în Bucureşti, doi în Brăila şi câte unul în judeţele Ialomiţa, Braşov, Buzău şi Prahova) și 362 au fost rănite.

Lista cutremurelor care au zguduit România din 2023 și până în 1802

• 14 februarie – 4 martie 2023 – activitate seismică în zona Gorj cu peste 1000 de replici de mică intensitate, cea mai mare de 4,7 Mw
• 14 februarie 2023 – cutremur de  5.7 Mw S-a resimțit și în Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria.
• 13 februarie 2023  – 5.2 Mw S-a resimțit și în Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 3 noiembrie 2022 – 5.3 Mw S-a resimțit în Capitală și în Republica Moldova și în Ucraina
• 31 ianuarie 2020 – 5.2 Mw S-a resimțit în Capitală și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina
• 28 octombrie 2018 – 5.8 Mw Seismul s-a resimțit puternic în Capitală și ușor în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
• 8 februarie 2017 – 5.0 Mw în zona Vrancea
• 28 decembrie 2016 – 5.3 Mw S-a resimțit și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
• 24 septembrie 2016 –  5.8 Mw Seismul s-a resimțit puternic în Capitală și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.
• 22 noiembrie 2014 – 5.7 Mw: Ziduri și șosele crăpate în Galați și Tulcea. Alimentarea cu electricitate întreruptă în zona epicentrală. Un rănit în Tulcea, 8 răniți în Galați,și 5 persoane vârstnice hipertensive din Brăila au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza atacurilor de panică.
• 6 octombrie 2013 –  5.5 Mw Cutremurul a fost resimțit în nordul Bulgariei (în orașele Ruse, Șumen și Silistra) și în Republica Moldova(chiar Chișinău)
• 23 septembrie 2013 -10 octombrie 2013 –  1 Mw – 3.9 Mw cca. 300 de cutremure, produse la adâncimi cuprinse între 2 și 9 km
• 25 aprilie 2009 –  5.3 Mw în zona Vrancea
• 7 mai 2008 5.2 Mw – 5.4 Mw în N-V Mării Negre
• 27 octombrie 2004 –  6 Mw, produs în zona Vrancea, Cel mai puternic seism din sec. XXI
• 2 decembrie 1991 –  5.6 Mw, produs în zona Voiteg, +5.000 case avariate, cca. 4.500 sinistrați
• 18 iulie 1991 –  5.5 Mw zona Herculane – Ofsenița  +615 case avariate
• 12 iulie 1991 –  5.7 Mw produs în Banloc, 2 morți, 30 răniți, +5.000 clădiri avariate a fost produs la adâncimea de 11 km
• 31 mai 1990 – 6.1 Mw  Foarte puternic Vrancea
• 31 mai 1990 –  6.4 Mw  Foarte puternic Vrancea
• 30 mai 1990 6.9 – 7 Mw a fost catalogat ca fiind foarte puternic, un seism cu epicentrul în Vrancea care a cauzat 13 morți, 360 răniți
• 30 august 1986 un cutremur de 7.1 Mw  cu epicentru produs la  Gura Teghii și care a cauzat +150 morți, +500 răniți
• 13 noiembrie 1981  – 5.1 Mw Pagube minime în orașul Tulcea.
• 11 septembrie 1980 –  4.6 Mw Pagube minime în orașele Galați și Brăila
• 4 martie 1977 – 7.2 Mw un cutremur cu epicentrul în Vrancea care a cauzat 1.578 morți și 11.300 răniți, fiind catalogat cel mai distructiv seism din România care a durat 56 secunde.
• 1 octombrie 1976 – 6 Mw  cu epicentrul în Vrancea
• 29 mai 1948 –  6.3 Mw  epicentrul în  Vrancea
• 20 august 1973 – 6 Mw  epicentrul în  Vrancea
• De asemenea, un cutremur foarte puternic s-a produs în 1940. 10 noiembrie 1940, cu o magnitudine de 7.4 Mw și epicentru în zona Panciu, a cauzat 1.600 morți,  și 12.100 răniți din rândul populației.
• În 31 martie 1901 un cutremur de 7.2 Mw cu epicentru în Marea Neagră a generat un tsunami de 4 metri.
• Cel mai puternic cutremur vrâncean și care s-a simțit în toată Europa a durat 2 minute și 30 secunde și a avut loc în data de 26 octombrie 1802 cu o magnitudine de 7.9 – 8.2 Mw. Potrivit datelor de la acea vreme au fost 4 morți, sute de răniți.

surse: historia.ro, Bibliografie selectivă: „Durere şi eroism. După zguduitoarea noapte din 4 martie 1977”, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1980, Scînteia, Romînia Liberă, Scînteia Tineretului, infp.ro, mobee.inf, wikipedia.org

surse foto: historia.ro, infp.ro, agerpres