8 octombrie 1922: Sfințirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia. Cum a decurs ceremonialul religios în Cetatea Marii Uniri

Sfințirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia a avut loc în data de 8 octombrie 1922. Câteva zile mai târziu, în 15 octombrie, Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari.

Astfel, în urmă cu 103 ani, slujba de sfinţire a început la ora 9:15.  După ce a miruit zidurile lăcaşului, mitropolitul Nicolae Bălan a ţinut o predică în care a arătat importanţa oraşului Alba Iulia.

Au fost prezenţi peste 100 de preoţi din împrejurimi, mitropolitul Pimen al Moldovei, episcopul Gurie al Basarabiei, episcopul Bartolomeu al Argeşului, episcopul Nicolae Ivan al Clujului, mai mulţi miniştri, dar şi senatori, deputaţi, prefecţi de poliţie, oficialităţi locale.

Un simbol al municipiului Alba Iulia, catedrala a fost ridicată, printr-un uriaş volum de muncă, în mai puțin de un an, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în curtea catedralei.

Așadar, catedrala a fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria.

Catedrala a fost ridicată în mai puțin de un an

Construcţia acesteia a început în a doua zi de Paşti, la sfârşitul lunii martie, a anului 1921, iar spre sfârşitul anului era ridicată chiar şi clopotniţa.

Familia Regală şi membrii Guvernului au vizitat destul de des şantierul, fiind interesaţi de construcţia cât mai rapidă a catedralei.

Tot pentru acest moment s-a făcut drumul care leagă gara de Cetate, pentru accesul mai uşor al coloanei oficiale.

De asemenea, a fost dărâmată o parte din Bastionul Mihail şi o parte a fortificaţiei pentru a crea panorama vestică a cetăţii. Oraşul a fost, astfel, înfrumuseţat.

Presa vremii a descris cu lux de amănunte momentul Încoronării Regilor României Mari.

Una peste alta, perioada în care a fost ridicat unul dintre primele mari lăcaşuri de cult din Transilvania după Marea Unire, pentru a servi drept loc de încoronare pentru monarhii României Mari, era una tulbure.

Erau primii ani după Primul Război Mondial, când autorităţile române din Transilvania au preluat frâiele administrative, după ce între 1867-1918 s-a aflat sub stăpânire austro-ungară.

Decorul pictural al Catedralei

Decorul pictural, ce poartă semnătura lui Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele agresive sunt evidente.

Printre artiştii care au lucrat, alături de maestrul Petrescu, a fost şi Traian Achim din Alba Iulia, fapt mai puţin cunoscut celor care-i trec pragul Catedralei.

Biserica-catedrală a fost ridicată în mijlocul unei incinte dreptunghiulare, compusă din patru pavilioane inegale ca dimensiuni, amplasate pe colţ şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise.

Etajate, corpurile din colţurile de sud-est şi nord-est au la mijloc un portic deschis care permite accesul în incintă.

Pe latura de vest, corpurile de colţ au un singur nivel, dominant fiind turnul-clopotniţă care atinge o înălţime de peste 58 de metri.

Planul Catedralei este cel al Bisericii Domneşti din Târgovişte, cruce greacă înscrisă, şi aparţine arhitectului Victor Gh. Ştefănescu.

Cu efectuarea lucrărilor a fost încredinţat inginerul Tiberiu Eremie.

Astfel, încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria va rămâne pentru totdeauna în inima albaiulienilor care, pe lângă mândria de a găzdui un asemenea eveniment, s-au ales cu unul dintre cele mai deosebite şi cunoscute lăcaşe de cult din ţară şi anume Catedrala Încoronării.