Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Ciugud, pe harta interactivă a bunelor practici anticorupţie, prezentată de MDRAP. Exemple de transparenţă administrativă

Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Ciugud se află pe harta interactivă a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii corupției, în perioada 2013 – 2015, de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Pe parcursul activităților desfăsurate în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012 – 2015 și din documentele transmise de către UAT-uri, MDRAP a realizat o hartă interactivă a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii corupției, în vederea realizării schimbului de bune practici, precum și pentru crearea unei rețele a integrității.

Vezi AICI harta.

În județul Alba, pe harta MDRAP se află municipiile Alba Iulia, Aiud și Sebeș și comuna Ciugud.

În Alba Iulia sunt prezentate următoarele exemple:

– la nivelul primăriei există un call-center cu scopul de a facilita sesizările faptelor de corupţie şi a eventualelor neregularităţi. Dispeceratul Municipal de Relații cu Cetățenii preia solicitările acestora și le înregistrează în programul informatic de tip CRM în funcție de tipurile de caz cărora le corespund. Programul generează un răspuns automat către căsuțele de email ale petenților de îndată ce operatorii CRM completează câmpul destinat rezolvării cazurilor. Există și o adresă de email a dispeceratului unde cetățenii pot scrie direct: dispecerat-crm@apulum.ro Există și un cont și o pagină de Faceboook a Dispeceratului (Dispecerat Primaria Alba Iulia si Alba Iulia Activa) unde de asemenea se primesc reclamații și sesizări. Se urmărește acoperirea tuturor segmentelor de populație prin serviciile care sunt puse la dispoziția cetățeanului pentru a facilita comunicarea cu administrația locală.

– pe site-ul propriu (https://www.apulum.ro) există o secțiune „Servicii online” prin intermediul căreia cetățenii pot depune o petiție, pot căuta documente din registratură, pot consulta registrul autorizații și certificate (autorizații de construire, de desființare, certificate de urbanism). De asemenea, secțiunea include Harta de Incidente, unde pe lângă faptul că orice cetățean care are un cont poate vedea cazurile care sunt semnalate deja și sunt în curs de soluționare, pot ei înșiși să semnaleze o problemă prin portal. Sunt disponibile și servicii online de tipul E-functionar.

La nivelul municipiului Aiud, sunt prezentate următoarele exemple:

– implementarea soluţiilor existente de e-guvernare şi e-administrație ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni. Pe site-ul primăriei (www.aiud.ro) există o secțiune „aplicații online”, prin intermediul căreia se pot obține informații referitoare la stadiul unor documente depuse la registratură, informații referitoare la situația taxelor și impozitelor și se poate efectua plata online a acestora. De asemenea, aplicația permite evidențierea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire emise. Portalul implementat la nivelul primăriei are 3 componente: internet, intranet și extranet (asigură conectarea datelor între consiliul local și instituțiile subordonate; prin intermediul aplicației informatice se asigură corelarea datelor înscrise în registrul agricol cu datele aflate în baza de impozitare a Serviciului de Taxe și Impozite. Înscrierea volumului și filei de la Registrul Agricol în declarațiile de proprietate a persoanelor înregistrate la Serviciul Impozite și taxe Locale.

– Primăria municipiului Aiud este certificată cu standardul ISO 9001:2000.

– Call-Center promovat pe site-ul primăriei. Prin intermediul acestuia, cetățenii pot obține informații referitoare la taxe și impozite, documente aflate la registratură etc.

– postarea pe site a rapoartelor privind implementarea SNA , inclusiv a listei bunurilor primite cu titlu gratuit. Pe site-ul primăriei (https://www.aiud.ro/PrimariaAiud/sna.aspx) există o rubrică referitoare la Strategia națională anticorupție în care sunt prezentate rapoartele realizate precum și lista bunurilor primite cu titlu gratuit în activitățile de protocol.

– infochioşcuri instalate pentru informarea cetăţenilor. Prin intermediul infochioșcurilor, cetățenii pot accesa direct informații despre situația taxelor și impozitelor, documentele aflate la registratură, evenimente locale etc.

La Sebeș, singurul exemplu prezentat îl reprezintă implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție/ Registre și chestionare. A fost realizat raportul de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție. Raportul include și măsuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților identificate. De asemenea, au fost adoptate instrumente de lucru în vederea monitorizării indicatorilor anticorupție: registrul abținerilor în caz de conflict de interese, registrul incidentelor de integritate, chestionarul de evaluare a cunoștințelor anticorupție ale angajaților și model de raport de evaluare a acestora. Pentru a evalua percepția cetățenilor cu privire la calitatea serviciilor publice, se utilizează cartonașul pentru evaluarea anonimă a integrității și calității serviciilor publice.

„Transparența costă destul de puțin, mult mai mult ne costă lipsa ei și fenomenele pe care ea le previne” a fost unul dintre mesajele transmise de viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, către participanții la Platforma de cooperare a administrației publice locale. Platforma, reunită marți, 8 noiembrie, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), este formată din reprezentanți din administrația publică locală și contribuie la implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 – 2020.

„Vrem să aducem cât mai multe primării în această platformă, până vom ajunge să le integrăm pe toate. Până acum avem peste 1.600, deci suntem la peste 50% din cele 3.228 care există în acest moment, dar și mai importante sunt următoarele două ținte. Vrem să reducem gradul de formalism și să lucrăm la campanii prin care să aducem cetățenii alături de noi: să-și spună părerea despre serviciile publice chiar cei pentru care le prestăm. Aceasta este cea mai bună modalitate de control asupra noastră, cea mai bună autocenzură – dacă reușim să ne deschidem pentru controlul celorlalți”, a precizat Vasile Dîncu, vorbind despre obiectivele principale pentru perioada 2016-2020.

Viceprim-ministrul Vasile Dîncu și ministrul justiției, Raluca Prună, au semnat, la finalul reuniunii, Acordul în baza căruia cele două instituții vor colabora pentru implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale Anticorupție. MDRAP va asigura relația cu administrația publică locală în acest domeniu, sprijinind, în acest mod, Secretariatul Tehnic care funcționează la nivelul Ministerului Justiției pentru operaționalizarea aceste strategii.

„Este nevoie de un parteneriat real între instituții. Ceea ce facem noi azi este un parteneriat între două componente ale administrației – între administrația centrală și cea locală – dar cred că trebuie ca în această platformă să integrăm mult mai bine și societatea civilă și mass-media, și alte instituții care pot participa. Obligația de bună guvernare o avem noi, Guvernul, interesul pentru buna guvernare se află și în administrația centrală și în cea locală și chiar și la cetățeni”, a subliniat ministrul administrației publice.

Vasile Dîncu a arătat că pierderea cea mai mare, cauzată de acest fenomen este, pentru statul român, migrația populației în străinătate, ca urmare a scăderii încrederii oamenilor în instituțiile statului. Migrația este motivată adesea prin faptul că statul, din cauza corupției și a disfuncționalităților pe care aceasta le generează, nu le oferă condițiile pentru ca ei să-și poată exercita drepturile.

„Când încrederea în autorități scade, administrația publică este prima care pierde: oamenii nu se conformează voluntar, nu respectă legi, nu plătesc taxe și amenzi. Anticorupția singură nu rezolvă problemele de dezvoltare ale unei țări, dar fără anticorupție, fără transparență și control public al cheltuirii bugetelor chiar că nu putem (…) vorbi de modernizarea României. Trebuie păstrată această tendință de transparentizare a vieții politice și sociale. Corupția este legată de valori (…), lupta împotriva ei trebuie să devină componentă a unei culturi instituționale și profesionale, pentru administrația publică. Pentru acest lucru, este nevoie de formare – este nevoie de mult mai multe cursuri în domeniu”, a mai adăugat viceprim-ministrul. Prevederi în acest sens sunt incluse în alte două documente realizate la nivelul MDRAP în acest an și care completează SNA: Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016 – 2020 și Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016 – 2020.

Acordul mai prevede că MDRAP va realiza, în parteneriat cu Ministerul Justiției, o metodologie de monitorizare a modului în care este aplicată Strategia la nivel local. Strategia și metodologia vor fi promovate la nivel local. Cele două ministere vor realiza misiuni tematice de evaluare și reuniuni ale Platformei de cooperare la nivelul administraţiei publice locale. Totodată, în acest domeniu, în urma semnării Acordului de colaborare, cele două instituții pot deveni parteneri în proiecte cu finanțare europeană. Acordul prevede și accesul la seturile de date raportate de autoritățile publice locale în tot acest proces.

Programul Operațional Capacitate Administrativă 2016-2020, pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management, va asigura o parte a finanțării măsurilor cuprinse în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020.

Cu ocazia reuniunii Platformei a fost lansată și Harta interactivă a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii corupției, concepută în vederea realizării schimbului de bune practici și pentru a crea o rețea a integrității la nivel național. Harta are la bază datele primite de la unitățile administrativ-teritoriale care au raportat pe parcursul perioadei de implementare a SNA 2012-2015.

SNA 2012-2015 – acțiuni MDRAP și rezultate:

MDRAP a efectuat o campanie de informare la nivel local cu privire la prevederile Strategiei și la măsurile preventive, a sprijinit peste 700 de unități administrativ-teritoriale în implementarea ei și 130 UAT în implementarea de instrumente de prevenire, a realizat 87 de sesiuni de instruire și informare pentru 3.600 de participanți din administrația publică locală în domenii precum: transparență, comunicare și relații publice, achiziții publice, management financiar, implementarea sistemului de control intern managerial etc.

Împreună cu Ministerul Justiției și reprezentanți ai unor ONG-uri, au fost efectuate misiuni de evaluare în vederea identificării gradului de implementare a unor măsuri preventive la nivelul a 66 de unități administrativ-teritoriale.