Alba Iulia, pe LOCUL 5 în România într-un TOP al indicelui vitalităţii culturale. A depășit orașe mari ca Iași, Brașov sau Craiova

În Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, ce urmăreşte asigurarea priorităților de dezvoltare teritorială pentru perioada 2014 – 2020, Alba Iulia apare, într-un top naţional din punctul de vedere al indicelui vitalităţii culturale locale, pe locul 5.

Primul loc îl ocupă municipiul Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturală de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfântu Gheorghe – 0,86, Timişoara – 0,84, Alba Iulia – 0,57 (locul 5) Iaşi – 0,56, Bistriţa – 0,52.

Studiul a luat în considerare infrastructura culturală, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultură, participarea la activități culturale, economia creativă și sectorul nonprofit.

De asemenea, studiul evidențiază relația directă între atenția pe care o acordă culturii autoritățile locale și performanțele culturale ale orașului respectiv,

Potrivit studiului, foarte importante sunt nucleele culturale sau creative, Sfântu Gheorghe putându-se lăuda cu o casă de cultură ce seamănă mai mult cu un Centru cultural, care găzduiește coruri și formații de muzică populară, o echipă teatrală, un ansamblu de dans popular, Uniunea artiștilor plastici amatori, cluburi culturale, și organizează festivaluri de dans, muzică și film. Alba Iulia, un oraș cu doar 53000 locuitori, care deține un patrimoniu cultural însemnat s-a evidențiat și prin faptul că autoritățile alocă bugete însemnate activităților culturale, raportul cheltuielilor bugetare pentru astfel de evenimente fiind mai însemnat decât cel al unor mari orașe cum ar fi Iași, Oradea, Craiova sau Brașov.

Oraşele mari (Bucureşti, Cluj – Napoca, Timişoara,  Constanţa, Sibiu) întrunesc condiţiile cele mai avantajoase dezvoltării produselor culturale.

Studiul  evidențiază care este potențialul de dezvoltare a activităților culturale în orașele din România, care sunt orașele care întrunesc cele mai favorabile condiții pentru succesul firmelor din economia creativă (bazată predominant pe produse culturale), unde sunt localizate instituțiile culturale cele mai frecventate de public, care sunt principalele concentrări de resurse umane capabile să asigure succesul antreprenorial și o cerere consistentă  pentru produse culturale, unde sunt cele mai dinamice organizații neguvernamentale care activează în sectorul cultural. Municipiul București nu a fost inclus în această analiză. Dezvoltarea economică generală și mai ales dezvoltarea economiei creative sunt extrem de profitabile pentru dezvoltarea sectorului cultural, cu o sincronizare aproape perfectă, orașele mari cu o dinamică economică intensă (Cluj Napoca, Timișoara, Oradea, Constanța, Sibiu) fiind și principalii poli de creștere ai economiei creative, bazată preponderent pe apariția și difuzia produselor culturale.

Studiul preliminar al vitalității culturale a orașelor din Romania, s-a bazat pe două categorii de indicatori „Susținerea culturii de către autoritățile locale prin cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu” și „Performanțele economiei creative (bazată pe producere, vehicularea și valorificarea produselor cu caracter cultural”). „Infrastructura culturală”, „Resursele umane specializate” și „Activitățile culturale — spectatori”.

Deși în edițiile anterioare analiza și prelucrările statistice au fost făcute pe un eșantion de 310 orașe, începând din anul 2010 s-a decis realizarea unei analize aprofundate pe capitalele de județ și pe orașele cu peste 50.000 de locuitori (mai puțin București), realizând un zoom pe 46 de orașe, considerându-le „principalii poli de dezvoltare umană, unde oportunitățile pentru activitățile culturale și economia creativă sunt cel mai bine reprezentat