Alegeri locale și europarlamentare 9 iunie 2024: Ghidul alegătorului. Procedura de vot, secții de votare, acte necesare, reguli

Alegeri locale și europarlamentare – 9 iunie: Duminică, 9 iunie, votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00.  

Acest proces se va putea prelungi, în mod excepţional, până la ora 23.59, în cazul în care mai sunt votanţi la rând.

Sunt aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene, precum şi 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European.

În 9 iunie se deschid 18.968 de secţii de votare în ţară şi 915 secţii în străinătate.

În județul Alba sunt 440 secții de votare. 51 sunt în Alba Iulia.

La alegerile locale, cetăţenii români pot vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului.

Vezi AICI secția de votare arondată.

Vezi AICI, harta cu locațiile secțiilor de votare.

Alegeri 9 iunie: Procedura de vot

În secția de votare, cetăţenii cu drept din ţară de vot vor primi 5 buletine:

• unul pentru alegerea europarlamentarilor (listă închisă)
• unul pentru alegerea consiliului local (listă închisă)
• unul pentru alegerea primarului (uninominal, într-un tur)
• unul pentru alegerea consiliului judeţean (listă închisă)
• unul pentru alegerea preşedintelui de CJ (uninominal, într-un tur).

Alegătorii votează pentru cele două scrutine la aceeaşi secţie de votare (Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale).

La secţia de votare unde sunt arondaţi, alegătorii prezintă documentul de identitate.

Alegătorul pune ştampila pe fiecare buletin de vot. Va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.

După exercitarea votului, alegătorul iese din cabină, împăturește buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior. Pune fiecare dintre cele cinci buletine în urna inscripţionată corespunzător.

Alegătorul predă apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot.

Alegeri 9 iunie: Vot cu urna specială

Fiecare secţie de votare are pregătită o urnă specială care va putea fi folosită în cazul cetăţenilor care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare.

Aceştia vor trebui să depună cu suficient timp înainte la Biroul de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare.

Aceste documente vor putea fi depuse chiar şi în duminica alegerilor, dar până la „o oră rezonabilă”, recomandat ora 14.00.

Alegeri 9 iunie: încheierea procesului de votare

Sistemul electronic de înregistrare la vot se va închide automat, la ora 23.59 (ora locală, ce diferă în funcţie de diverse ţări în care cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot).

După încheierea procesului de vot, fiecare urnă va fi deschisă în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare.

În interiorul secţiei pot să mai fie prezenţi şi să asiste la numărarea voturilor observatorii străini şi internaţionali, reprezentanţii acreditaţi ai mass-media şi candidaţii, dacă sunt înscrişi în cursa electorală din circumscripţia respectivă.

Urnele se deschid pe rând, după ce a fost activată de către operatorul prezent în secţie tableta, care are şi rol de cameră video. Va fi amplasată în aşa fel încât să observe întreaga operaţiune de numărare şi de consemnare a rezultatului votului în procesele verbale.

Urna specială va fi deschisă după ce vor fi deschise cele cinci urne.

După această operaţiune, fiecare proces verbal va fi fotografiat, va fi pus într-o aplicaţie a AEP şi va apărea „aproape instantaneu” pe site-ul autorităţii.

„Din acel moment, nici fotografia, nici procesul verbal (…) nu vor mai putea fi modificate decât printr-o hotărâre, care şi ea va fi publicată în acelaşi format pe site-ul AEP, prin care s-a decis renumărarea voturilor sau îndreptarea unor greşeli”, a explicat preşedintele AEP, Toni Greblă.

„Aceste documente vor avea un cod QR, pentru ca ele să poată fi uşor identificate, iar fără acest cod nu pot fi urcate în sistemul informatic”, a punctat Toni Greblă.

Vot alegeri locale 9 iunie 2024

La alegerile locale pot participa cetăţenii români cu drept de vot, cu vârsta de cel puţin 18 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în România.

La alegerile locale, alegătorul poate vota doar în comuna, orașul, municipiul sau sectorul unde are domiciliul sau reședința, potrivit BEC.

Precizări BEC:

”Alegătorul care nu se află în comuna, orașul sau municipiul unde are domiciliul sau reședința nu poate vota la alegerile locale.

Chiar dacă alegătorul se află într-o altă comună, alt oraș sau alt municipiu din același județ în care este situată localitatea unde are domiciliul sau reședința, acesta nu poate vota doar pentru consiliul județean sau doar pentru președintele consiliului județean.

La alegerile locale, dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare, operatorul de calculator al secției de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii își desfășoară activitatea la o secție de votare aflată în altă comună, alt oraș, alt municipiu sau alt sector al municipiului București decât cele în care au domiciliul sau reședința, nu vor putea vota”.

Alegătorii pot vota în localitatea/sectorul de reședință doar dacă aceasta a fost stabilită anterior datei de 11 aprilie 2024.

Alegătorii vor primi, pentru acest tip de scrutin, 4 buletine de vot, fiind chemaţi să aleagă consiliul local, consiliul judeţean, primarul şi preşedintele de CJ, la aceeaşi secţie de votare.

Componența Consiliului Județean și a consiliilor locale – județul ALBA:

Fiecare consiliu județean și consiliu local are în componență un număr stabilit de membri, în funcție de populația județului/localității

Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean este stabilit prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, conform populaţiei după domiciliu raportate de către Institutul Naţional de Statistică.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local este stabilit prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului, conform populaţiei raportate, în funcţie de domiciliu, de către  Institutul Naţional de Statistică.

Consiliul Județean Alba: 32 membri

Consilii locale:

Localitatea / membri

• Municipiul Alba Iulia: 21
• Municipiul Aiud: 19
• Municipiul Blaj: 19
• Municipiul Sebeş: 19
• Oraşul Abrud: 13
• Oraşul Baia de Arieş: 13
• Oraşul Câmpeni: 15
• Oraşul Cugir: 19
• Oraşul Ocna Mureş: 17
• Oraşul Teiuş: 15
• Oraşul Zlatna: 15
• Comuna  Albac: 11
• Comuna  Almaşu Mare: 9
• Comuna  Arieşeni: 9
• Comuna  Avram Iancu: 9
• Comuna  Berghin: 11
• Comuna  Bistra: 13
• Comuna  Blandiana: 9
• Comuna  Bucerdea Grânoasă: 11
• Comuna  Bucium: 9
• Comuna  Câlnic: 11
• Comuna  Cenade: 9
• Comuna  Cergău: 11
• Comuna  Ceru Băcăinţi: 9
• Comuna  Cetatea de Baltă: 13
• Comuna  Ciugud: 13
• Comuna  Ciuruleasa: 9
• Comuna  Crăciunelu de Jos: 11
• Comuna  Cricău: 11
• Comuna  Cut: 9
• Comuna  Daia Română: 13
• Comuna  Doştat: 9
• Comuna  Fărău: 11
• Comuna  Galda de Jos: 13
• Comuna  Gârbova: 11
• Comuna  Gârda de Sus: 9
• Comuna  Hopârta: 9
• Comuna  Horea: 11
• Comuna  Ighiu: 15
• Comuna  Întregalde: 9
• Comuna  Jidvei: 15
• Comuna  Livezile: 9
• Comuna  Lopadea Nouă: 11
• Comuna  Lunca Mureşului: 11
• Comuna  Lupşa: 11
• Comuna  Meteş: 11
• Comuna  Mihalţ: 13
• Comuna  Mirăslău: 11
• Comuna  Mogoş: 9
• Comuna  Noşlac: 11
• Comuna  Ocoliş: 9
• Comuna  Ohaba: 9
• Comuna  Pianu: 13
• Comuna  Poiana Vadului: 9
• Comuna  Ponor: 9
• Comuna  Poşaga: 9
• Comuna  Rădeşti: 9
• Comuna  Râmeț: 9
• Comuna  Rimetea: 9
• Comuna  Roşia de Secaș: 11
• Comuna  Roşia Montană: 11
• Comuna  Sălciua: 9
• Comuna  Săliştea: 11
• Comuna  Săsciori: 15
• Comuna  Sâncel: 11
• Comuna  Sântimbru: 11
• Comuna  Scărişoara: 9
• Comuna  Sohodol: 11
• Comuna  Stremţ: 11
• Comuna  Şibot: 11
• Comuna  Șona: 13
• Comuna  Șpring: 11
• Comuna  Şugag: 11
• Comuna  Unirea: 13
• Comuna  Vadu Moţilor: 9
• Comuna  Valea Lungă: 13
• Comuna  Vidra: 11
• Comuna  Vinţu de Jos: 15

Vot 9 iunie 2024 alegeri europarlamentare

La alegerile europarlamentare, cetăţenii români îi pot vota pe cei 33 de europarlamentari români în PE atât în ţară cât şi în străinătate.

În ţară, alegătorii care se află în comuna, orașul sau municipiul în care au domiciliul nu pot vota la o altă secție de votare decât cea la care sunt arondați, potrivit BEC.

Excepție sunt cei care solicită urna specială (mobilă), cei cu mobilitate redusă.

Pot vota la orice secție de votare din țară doar alegătorii care nu se află în comuna, orașul, municipiul sau sectorul în care au domiciliul.

Membrii biroului electoral al secţiei de votare, operatorul de calculator al secției de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii pot vota la secția de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la orice secție din țară.

În străinătate, se poate vota la oricare din secţiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare.

Cetăţenii români pot vota în străinătate în baza următoarelor documente: carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate, paşaport diplomatic, paşaport de serviciu, paşaport simplu, paşaport simplu temporar etc.

Alegătorii vor primi, pentru acest tip de scrutin, un singur buletin de vot, pentru o singură listă de tip închis, cu o ordine a candidaţilor stabilită de partide. Pe buletinul de vot se vor regăsi partidele politice sau alianţele electorale înscrise în cursă şi candidaţii propuşi de fiecare formaţiune politică sau alianţă pentru funcţia de europarlamentar, conform Legii 33/2007.

Alegeri 9 iunie 2024: Infracțiuni/ Codul Penal

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (ART. 385)

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor (ART. 386)

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot (ART. 387)

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Frauda la votul electronic (ART. 388)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Violarea confidenţialităţii votului (ART. 389)

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot (ART. 390)

(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (ART. 391)

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei (ART. 393)

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte.

Alegeri 9 iunie 2024. Contravenții

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că sunt considerate contravenții, următoarele (dacă nu îndeplinesc condițiile unei infracțiuni):

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice (în ziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul de băuturi alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare)

– înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau listele electorale suplimentare a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

– folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;

– tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;

– refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

– refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;

– refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau lista electorale suplimentare în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»;

– nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot;

– neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

– continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

– purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

– încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

– refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

– încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

– nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4) – La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot sau liste electorale.

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c) – După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal.

Contravențiile se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, în funcție de categorii.

Constatarea contravențiilor se fac de către:

– ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali /președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate / președintele Biroului Electoral Central / președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora / împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.