Alternativă la lucrările din Parcul Custozza: Un arhitect peisagist din Bucureşti vede parcul ca o „grădină-vitrină”

„Alba Verde”, asociaţia care militează pentru protejarea patrimoniului natural a organizat, luni, o conferinţă de presă, pentru a expune public principalele nemulţumiri privind lucrările în desfăşurare din interiorul Cetăţii Alba Carolina. Sociologul Simona Branişte şi avocatul Dan Agrişan au atras atenţia asupra unui studiu-pilot realizat în 2003, de un arhitect peisagist din Bucureşti, care concepea la momentul respectiv Cetatea din Alba Iulia ca o mare grădină în mişcare.

Arhitectul, angajat de către Ministerul Dezvoltării era însărcinat să transforme situl militar de la acea vreme şi să îl valorifice prin elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal. În planurile puse la dispoziţie de Alba Verde se arată că, în viziunea arhitectului din Bucureşti, Parcul Custozza era conceput ca o grădină-vitrină, cu impact asupra vizitatorului, prima şi ultima imagine pe care acesta o percepe la intrarea în Cetatea Alba Iulia.

Tot în proiectul respectiv era prevăzută interzicerea circulaţiei auto în interiorul fortificaţiei, la fel ca parcajele, chioşcurile de altă natură decât cele proiectate de Primărie, activităţile poluante, mobilierul colorat violent, focul sau concertele de mare amploare, expoziţiile artistice, evenimentele culturale sau târgurile. În mai puţine cuvinte, viziunea peisagistului bucureştean nu se intersecta în niciun punct cu cea a arhitectului angajat de Primăria Alba Iulia să se ocupe de reabilitarea Cetăţii. Din motive necunoscute societăţii civile, studiul-pilot realizat în anul 2003 nu a fost aprobat de Consiliul Local.

0,30 hectare de spaţii verzi în zona Parcului Custozza

Reprezentanţii Alba Verde au prezentat jurnaliştilor un bilanţ teritorial al vegetaţiei prevăzute în proiectul avizat de Ministerul Culturii privind interiorul Cetăţii Alba Carolina. Potrivit planurilor actuale, în zona Parcului Custozza se propune reducerea spaţiilor verzi de la 1,84 hectare existente în prezent, la 0,30 hectare, adică mai puţin decât suprafaţa parcajelor, ce urmează să fie amenajate pe o suprafaţă de 0,36 hectare. Reprezentanţii Alba Verde au specificat că în proiectul actual sunt prevăzute nu mai puţin de 75 de astfel de locuri de parcare, la fel ca şi o interecţie cu sens giratoriu:

„Ceea ce se face aici contravine tendinţei europene de protejare a patrimoniului cultural. Suprafaţa de spaţiu verde se reduce de aproximativ 6 ori şi este mai mică decât suprafaţa destinată automobilelor. Nu ştim cum Ministerul Culturii a avizat sacrificarea spaţiului valoros în favoarea locurilor de parcare. Nu este posibil ca studiul de circulaţie să fie realizat de aceeaşi echipă care a studiat şi vegetaţia”, a explicat Simona Branişte.

Sociologul Simona Branişte susţine că a atras atenţia asupra acestui proiect şi în octombrie 2009, când a avut acces, întâmplător, la planurile de reabilitare a Cetăţii. În 2010, aceasta a ridicat din nou problema în cadrul dezbaterii publice organizate pe tema a şase proiecte în curs de desfăşurare, care au fost prezentate public, fără nici un plan ataşat. În nici un moment, solicitările sale nu au fost luate în seamă de reprezentanţii administraţiei locale.

Situaţia legală a patrimoniului cultural de pe amplasamentul Parcului Custozza

Avocatul Dan Agrişan a atras atenţia asupra aspectelor de natură legală ce trebuie respectate atunci când se intervine în interiorul unui sit arheologic. Potrivit acestuia, Cetatea bastionară Alba Carolina este un sit arheologic de clasa A şi, prin modul în care se realizează lucrările de reabilitare din interiorul acesteia, se aduc distrugeri celor două monumente istorice de clasa A, respectiv situl arheologic al Castrului Roman şi sitului urban, Cetatea Alba Iulia.

„Există mari semne de întrebare referitoare la conţinutul real al proiectului şi la întinderea avizelor primite. Cum se poate ca un proiect intitulat Reabilitare căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban să includă şi transformarea unui spaţiu verde într-o piaţetă? Cum se poate ca un aviz dat de Ministerul Culturii să aprobe transformarea radicală a unui spaţiu întins, dintr-un sit-monument istoric de clasă A?”, a întrebat Dan Agrişan.

Neregulile semnalate de Asociaţia „Alba Verde” privind modul în care se realizează reabilitarea Cetăţii Alba Carolina sunt multiple şi din păcate nu îşi găsesc explicaţie în sumarele declaraţii ale administraţiei locale. În prezent, societatea civilă aşteaptă răspunsuri la întrebările lor, vineri, când conducerea Primăriei Alba Iulia a anunţat că va avea loc o dezbatere publică pe această temă.