Analiză RISE Project: Pensiile speciale, paradisul ridicat din bani publici și apărat printr-un război al dezinformării

În ciuda dezbaterilor din ultima perioadă legată de eliminarea pensiilor speciale, clasa politică nu dorește de fapt eliminarea lor. 

Totul este doar un joc de imagine care duce în final la păstrarea privilegiilor pentru anumite categorii de persoane, arată o analiză a fenomenului, realizată de jurnaliștii de la Rise Project. 

”7 dintre principalele 8 tipuri de pensii speciale pe care statul român le plătește în momentul de față au fost eliminate în urmă cu zece ani de Guvernul Boc și reintroduse, în 2015 și în 2016, de PSD-ul condus de Ponta și Dragnea.

Curtea Constituțională a acceptat, în urmă cu zece ani, suprimarea acestora; și există chiar și hotărâri pronunțate de CEDO care au spus că tăierea lor a fost legitimă.

Așadar, pentru a elimina majoritatea pensiilor speciale, așa cum s-a angajat în fața electoratului, Partidul Național Liberal nu trebuia decât să se inspire după legea lui Boc de acum zece ani. Ar fi fost o soluție care, dată fiind precedenta ei validare de către CCR, nu avea cum să nu treacă, o dată în plus, de filtrul judecătorilor constituționali.

Liberalii au ales însă să scrie un text de lege original, pus în pagină de actualul ministru de finanțe, Florin Cîțu.

Acesta a fost adoptat de Parlament în ianuarie și respins de Curtea Constituțională, patru luni mai târziu, pentru vicii de formă.

În loc să remedieze respectivele vicii și să mai voteze încă o dată legea, PNL s-a comportat ca și cum actul normativ ar fi fost respins pe fond și l-a abandonat definitiv.

Mai apoi – în iunie – a îmbrățișat o altă soluție legislativă: un proiect de supraimpozitare a pensiilor speciale.

Proiectul supraimpozitării așteaptă o decizie de validare sau de invalidare din partea CCR, după ce a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului.

Acest al doilea proiect – aflat pe masa Curții Constituționale – este însă departe de a elimina sistemul pensiilor speciale. Dimpotrivă, le menține în vigoare, sub alibiul că cele mai flagrante inegalități pe care le presupune ar fi înlăturate prin supraimpozitare.

În realitate, proiectul doar ajustează, cu puțin, pensiile mari și foarte mari și „retrogradează” pensiile din categoria celor enorme în categoria celor foarte mari. 

În consecință, marea majoritate a pensiilor speciale – de „doar” trei, patru sau cinci ori mai mari decât pensia medie din România – vor continua să fie plătite, la aproape aceeași valoare ca și până acum.

Trăgând linie, Partidul Național Liberal a lansat o temă de campanie, a exploatat-o, până la saturație, dar nu a rezolvat nimic în legătură cu acest subiect.

La nivelul percepției publice, a reușit chiar contrariul:

– A creat impresia, foarte răspândită, în momentul de față, în societate, cum că ar fi făcut tot posibilul ca să elimine pensiile speciale, dar a fost împiedicat de judecătorii de la CCR, „beneficiari ei înșiși de pensii speciale”.

– A indus, la nivel de masă, convingerea că pensiile speciale sunt – prin voința CCR – niște privilegii inalienabile.

Ambele opinii – care sugerează neajutorarea legislativului și a executivului în fața Curții Constituționale – sunt false.

Orice discurs public, ținut pe marginea pensiilor speciale, care pune în circulație aceste două opinii este, în mod voluntar sau involuntar, un discurs de manipulare.

În realitate, 7 din 8 tipuri de pensii speciale pot fi tăiate oricând, în ciuda eșecului de fațadă al primei „tentative” făcute de PNL-ul lui Ludovic Orban, anul acesta.

E vorba de pensiile speciale acordate militarilor (MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS), parlamentarilor, funcționarilor parlamentari, angajaților de la Curtea de Conturi, diplomaților, grefierilor și celor din aviația civilă. CCR a judecat cu 10 ani în urmă tăierea lor și a declarat-o constituțională.

Singura pensie specială pe care deciziile CCR din anii anteriori au menținut-o în vigoare este cea a magistraților și a consilierilor de la Curtea de Conturi (îngemănată, prin lege, cu cea a magistraților).

Citește articolul complet pe Riseproject.ro