Analiză. Săptămâna de lucru de 4 zile. Cum arată pentru angajații din străinătate și cum se poate implementa la noi

La nivel european se vorbește din ce în ce mai mult despre weekendul de 3 zile și de săptămâna de lucru de doar 4 zile. Unele companii testează deja acest model de lucru, iar rezultatele arată că nu se înregistrează scăderi ale productivității. Și în România, săptămâna de lucru redusă este un subiect luat în considerare de angajați, angajatori și autorități. 

Dezbaterile pe durata săptămânii de lucru nu sunt nimic nou. În 1926, Ford Motor Company a standardizat modelul de luni până vineri; în prealabil, practica comună era săptămâna de lucru de șase zile, cu numai duminică liberă.

Schimbarea ține cont de progresul firesc al industriilor și al digitalizării, în condițiile în care, de-a lungul timpului, programul de lucru a devenit mai scurt, s-a trecut la organizarea muncii în ture și la programul flexibil.

Astfel de propuneri care se doresc a fi implementate în continuare pornesc și de la premisa că noile tehnologii vor ajuta din ce in ce mai mult la susținerea productivității și un ritm continuu de lucru, permițând menținerea acelorași salarii inclusiv în programul de lucru de 4 zile pe săptămână.

Obiectivul principal constă în reducerea timpului de muncă total dintr-o săptămână de lucru, în condițiile în care foarte mulți angajați lucrează aproape 50 ore săptămânal, în ciuda unor programe oficiale de muncă de 8 ore pe zi.

Săptămâna de 4 zile în lume

În Islanda, în perioada 2015 – 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar patru zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populația activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale. În prezent, mai mult de 80% din forța de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.

Spania s-a alăturat recent acestei mișcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt așteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficiența pe scară largă a săptămânii de lucru de patru zile.

CITEȘTE ȘI: Săptămâna de lucru de 4 zile câștigă tot mai mulți adepți. Studiu: Angajații sunt mai eficienți dacă lucrează mai puține ore

În Marea Britanie, a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de șase luni, în care companiile participante vor permite angajaților să muncească patru zile pe săptămână, fără a le diminua salariile și beneficiile.

În Belgia, programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel național, salariații având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi și să beneficieze de trei zile libere.

Cum se poate implementa în România săptămâna de lucru de 4 zile

În ceea ce privește România, reprezentanții EY România  au amintit că, recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus.

„Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în patru zile lucrătoare și acordarea a trei zile libere.

Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat”, se arată în comunicat.

O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat.

Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.

„Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească”, mai arată reprezentanții EY România.

Ce prevede Codul Muncii în România

Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal, adică flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, sau a programului de lucru comprimat, care permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la cinci la patru zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore.

Cum arată săptămâna de 4 zile pentru cei care au experimentat-o

Când lui Koray Camgöz i s-a acordat o săptămână de lucru de patru zile, beneficiile păreau numeroase, iar noul program l-a forțat să-și organizeze mai bine timpul. El a fost încă capabil să respecte termenele limită și să rămână în fruntea listelor de activități, bucurându-se în același timp de o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână. Cel mai important, pentru recentul tată, a putut să petreacă mai mult timp cu copilul său.

Ziua lui liberă se alterna între marți și miercuri. Într-un mediu mereu activ, trebuia să fie de gardă pentru urgențe în ziua lui liberă și, de asemenea, trebuia să lucreze mai multe ore în zilele sale de lucru pentru a compensa.

„A încețoșat granițele dintre casă și serviciu”, spune Camgöz. „Într-o duminică seara, îmi treceam prin volumul de muncă și îmi alocam timpul cât mai bine posibil.” Dar el spune că orice compromis a meritat. „Am fost recunoscător că am putut să petrec timp cu fiul meu, pe care altfel nu aș fi putut. Și a ușurat presiunile financiare: doar acea zi suplimentară acasă însemna că puteam economisi 400 de lire sterline pe lună în îngrijirea privată a copiilor.”

Cu toate acestea, unii membri seniori ai echipei care au preferat un program convențional au fost mai puțin mulțumiți de modelul său de lucru. „Am simțit că merge bine – dar acest sentiment nu a fost egalat de managerul meu de linie”, spune Camgöz. „Din punct de vedere profesional, ei mă vedeau mai puțin, așa că au crezut că primesc mai puțin de la mine.” În lipsa unui feedback clar, a ajuns să nu fie sigur unde se afla exact. Șase luni mai târziu, când i s-a oferit o promovare, a fost o condiție; trebuia să revină la un program de cinci zile.

Deoarece pandemia a adus schimbări fără precedent în lumea muncii, au existat discuții considerabile în jurul săptămânii de lucru de patru zile.

Prezentat ca un panaceu pentru burn-out și stresul de la locul de muncă, întreprinderile și chiar guvernele au experimentat ideea; rezultatele preliminare sugerează că beneficiile potențiale includ un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată și o bunăstare îmbunătățită – fără costuri pentru productivitatea angajaților.

Dar, în timp ce o zi de lucru este tăiată din calendar, volumul de muncă, în multe cazuri, rămâne același. Confruntați cu un program mai restrâns, lucrătorii trebuie adesea să se adapteze noilor practici și orelor mai lungi.

Și, după cum a aflat Camgöz, o trecere rapidă la un nou model de lucru poate ridica probleme – mai ales dacă nu toată lumea este pe deplin de acord cu schimbarea. Asta înseamnă că, în timp ce săptămâna de lucru de patru zile ar putea aduce multe aspecte pozitive, pentru unii ar putea exista și consecințe neașteptate.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News