Anul 2023, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Concluzia unui studiu îngrijorător, publicat de NASA

Anul 2023, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Este concluzia îngrijorătoare publicată de NASA.

Temperatura medie a suprafeței Pământului în 2023 a atins cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată, potrivit unei analize a NASA.

Temperaturile globale înregistrate anul trecut au fost cu aproximativ 2,1 grade Fahrenheit (1,2 grade Celsius) peste media pentru perioada de referință a NASA (1951-1980).

Informația a fost raportată de oamenii de știință de la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale (GISS) al NASA din New York.

„Raportul de temperatură globală al NASA și NOAA confirmă ceea ce miliarde de oameni din întreaga lume au experimentat anul trecut; ne confruntăm cu o criză climatică”, a spus administratorul NASA Bill Nelson.

Anul 2023, cel mai cald din istoria măsurătorilor

În 2023, sute de milioane de oameni din întreaga lume au experimentat căldură extremă și în fiecare lună, din iunie până în decembrie, a fost stabilit un record global pentru luna respectivă.

Iulie a fost cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată.

În general, Pământul era cu aproximativ 2,5 grade Fahrenheit (sau aproximativ 1,4 grade Celsius) mai cald în 2023 decât media de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a început înregistrarea sistematică a temperaturilor.

Deși oamenii de știință au dovezi concludente că tendința de încălzire pe termen lung a planetei este determinată de activitatea umană, ei încă examinează alte fenomene care pot afecta schimbările anuale sau multianuale ale climei.

Cum ar fi El Niño, aerosolii și poluarea provocată de erupțiile vulcanice.

De obicei, cea mai mare sursă de variabilitate de la un an la altul este modelul climatic oceanic El Niño – Oscilația sudică din Oceanul Pacific.

Vezi și: Anul 2024 ar putea depăși recordurile de căldură. Veștile îngrijorătoare date de specialiștii meteo la nivel global

Modelul are două faze – El Niño și La Niña – când temperaturile suprafeței mării de-a lungul ecuatorului comută între temperaturi mai calde, medii și mai reci.

În perioada 2020-2022, în Oceanul Pacific a avut loc trei evenimente consecutive La Niña, care tind să răcească temperaturile globale.

În mai 2023, oceanul a făcut tranziția de la La Niña la El Niño, care deseori coincide cu cei mai fierbinți ani din istorie.

Cu toate acestea, temperaturile record din a doua jumătate a anului 2023 au avut loc înainte de vârful actualului eveniment El Niño.

Oamenii de știință se așteaptă să vadă cele mai mari efecte ale El Niño în februarie, martie și aprilie.

Oamenii de știință au investigat, de asemenea, posibilele impacturi ale erupției din ianuarie 2022 a vulcanului submarin Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, care a aruncat vapori de apă și particule fine sau aerosoli în stratosferă.

Un studiu recent a constatat că aerosolii vulcanici – prin reflectarea luminii solare departe de suprafața Pământului – au dus la o răcire generală ușoară de mai puțin de 0,2 grade Fahrenheit (sau aproximativ 0,1 grade Celsius) în emisfera sudică în urma erupției.

„Chiar și cu factori de răcire ocazionali, cum ar fi vulcanii sau aerosolii, vom continua să batem recorduri atâta timp cât emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească”, a spus Schmidt.

„Și, din păcate, tocmai am stabilit un nou record pentru emisiile de gaze cu efect de seră din nou anul trecut.”