Anul 2024 ar putea fi instituit ca „Anul Avram Iancu”, la 200 de ani de la nașterea marelui revoluționar român. Proiect, la Senat

Anul 2024 ar putea fi instituit ca „Anul Avram Iancu”, la aniversarea a 200 de ani de la nașterea marelui revoluționar român. O inițiativă legislativă în acest sens a fost înregistrată recent la Senat. 

Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2024 ca Anul Avram Iancu a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 13 decembrie. Proiectul a fost inițiat de către deputatul PNL de Alba, Florin Roman, fiind semnat de mai mulți colegi parlamentari liberali.

Dacă proiectul va fi adoptat, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor putea organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram lancu.

De asemenea, instituțiile publice vor putea aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor.

„1848 reprezintă un adevărat moment de inflexiune în istoria europeană şi naţională. Cunoscut drept <Primăvara popoarelor>, anul 1848 va fi martorul declanşării unor curente de gândire care nu vor mai putea fi oprite. Momentul care a marcat consolidarea conceptului de naţiune, Revoluţia Paşoptistă din spaţiul românesc, deşi înfrântă de Puterile acelui timp, va rămâne în mentalul nostru colectiv drept momentul care a dat naştere întregului şir de evenimente ce, în cele din urmă, au condus la realizarea unui stat-naţional unitar şi unificat.

Fără 1848 nu ar fi existat 1859, 1866, 1877 sau 1918, între aceşti ani existând o relaţie cauzală indisolubilă şi de netăgăduit. Poate cea mai reprezentativă figură pentru anul revolţionar din spaţiul românesc, cu precădere zona Transilvaniei, o reprezintă Avram lancu.

Născut în anul 1824, Avram lancu, în vârstă de doar 24 de ani, a fost figura principală în ceea ce priveşte cristalizarea şi coagularea doleanţelor românilor, precum şi organizarea rezistenţei acestora împotriva forţelor contrare intereselor populaţiei româneşti din Ardeal.

Alături de ceilalţi intelectuali transilvăneni, Avram lancu va organiza adunarea de la 3-5 mai 1848 de la Blaj ce a avut loc pe Câmpia Libertăţii, unde se va solicita respectarea poporului român ca naţiune distinctă, reprezentare în Dietă, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire, înfiinţarea de şcoli româneşti în toate satele şi oraşele, folosirea limbii române în administraţie şi, nu în ultimul rând, acordarea deplinelor libertăţi politice şi egalităţi civice tuturor popoarelor din Transilvania, fără deosebire de limba pe care o vorbeau şi recunoaşterea dreptului la autodeterminare.

Numai că aceste revendicări nu vor rezona cu idealurile revoluţiei maghiare, ceea ce îl va determina pe Avram lancu să organizeze o rezistenţă armată în Munţii Apuseni. Armata moţilor, pe care a condus-o în încleştările cu trupele maghiare, se va dovedi imposibil de îngenuncheat. Alături de moţii săi. Avram lancu s-a străduit să facă o realitate din idealurile sociale, liberale şi naţionale ale românilor transilvăneni, care vor trebui să mai aştepte 70 de ani pentru a le vedea împlinite.

Prin activitatea sa politică, intelectuală şi revoluţionară. Avram lancu şi-a câştigat locul de cinste în panteonul istoriei românilor”, se precizează în expunerea de motive.