Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

APIA ALBA: Din 7 mai, se pot depune cereri pentru ajutoare în sectorul zootehnic. PROGRAMĂRILE pe localităţi


Publicat

Crescătorii de bovine, ovine şi caprine din judeţul Alba, potenţiali beneficiari de ajutoare naţionale tranzitorii şi ajutoare specifice care se acordă în anul 2014 se pot prezenta la sediul Centrului judeţean APIA Alba de pe Calea Moţilor nr. 112 din Alba Iulia, pentru a depune cererea unică pentru sector zootehnic. Este estimată acordarea de ajutoare financiare pentru 9.424 de beneficiari. Pentru a evita aglomeraţia la ghişee, APIA transmite programarea pe localităţi, în perioada 7-30 mai.

Potrivit APIA, în anul 2014 se acordă ajutoare naţionale tranzitorii în sector zootehnic, producătorilor agricoli, crescători de animale, din speciile bovine si ovine/caprine pentru următoarele scheme:

–  Schema decuplată de producţie în sectorul lapte

–  Schema decuplată de producţie în sectorul carne

–  Schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine

De asemenea, se acordă ajutoare specifice producătorilor de lapte şi carne de vită şi producătorilor de lapte şi carne de ovine/caprine din zonele defavorizate,  pentru următoarele categorii:

–  vaci de lapte

– bivoliţe de lapte

– taurine din rase de carne si metisii acestora: tauri din rase de carne,vaci din rase de carne,vaci metise cu rase de carne,tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne

– femele ovine/caprine.

Vedeţi în foto programarea posibililor beneficiari din localităţile din Alba pentru depunerea cererilor la APIA, în perioada 7 mai – 30 mai:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Respectarea programării APIA Alba este necesară în vederea încadrării valabilităţii adeverinţelor eliberate de medicii veterinari concesionari.

Documente generale comune obligatorii

–  copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatului de înregistrare fiscală, după caz, precum şi copie de pe datele de identificare ale reprezentantului, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;

– copie de pe dovada de înregistrare a solicitantului în Registrul unic de identificare  al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, numai pentru  exploatatii noi;

– adeverinţă emisă, prin proceduri SNIIA, de către medicul veterinar cu competenţe în acest sens, care atestă că animalele pentru care se solicită ajutor au fost identificate în exploataţia proprie/altă exploataţie, că sunt înregistrate în RNE şi sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi(adeverinta trebuie emisa cu cel putin 24 h inainte de depunere);

– copie de pe prima şi ultima pagină ale registrului individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.1760 /2000 în cazul exploatatiilor de bovine sau ale Regulamentului nr.21 /2004  în cazul exploatatiilor de ovine/caprne;

– document  coordonate bancare.

Condiţii de eligibilitate pentru ajutoare naţionale tranzitorii sector zootehnic – speciile bovine, ovine/caprine

Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte

a) exploataţia de bovine să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

b) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă  2013-2014;

c) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referintă 2012-2013.

Pentru crescătorii de bovine, noi înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2013 -2014, prima se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) exploataţia de bovine să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă 2013-2014.

Prima se acordă pe cantitatea de lapte produs şi înregistrat la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012-2013/2013-2014.

Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne 

a) deţinerea unui efectiv  de minim  3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă de 31 ianuarie 2013 înregistrate in Registrul national al exploataţiilor;

b) exploataţia de bovine este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data de referinţă 31 ianuarie 2013 şi la data solicitării primei.

Pentru exploatatiile de bovine nou înfiinţate în perioada 1 februarie 2013-17 aprilie 2014 prima se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv minim de 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 17 aprilie 2014 înregistrate in Registrul naţional al exploataţiilor;

b) exploataţia de bovine este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei.

Prima se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la datele de referinţă-31 ianuarie 2013 /17 aprilie 2014.

Prima pentru schema cuplată de producţie în sectorul ovine/caprine

a) efectivul din exploataţie  cu cod ANSVSA să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 30 martie a anului în care se face solicitarea primei;

b) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie la adresa/locatia menţionată în cerere pe perioada de retinere de 90 de zile de la data-limită de depunere a cererii de plată;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004

e) ovinele/caprinele sa fie identificate conform legislatiei in domeniu

Condiţii de eligibilitate pentru ajutoare specifice pentru producătorii de lapte şi carne de vită şi de lapte şi carne de ovine/caprine din zonele defavorizate

Categoria vaci de lapte

a) să fie înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte cu cotă de lapte pentru livrări şi/sau vânzări directe;

b) să solicite ajutor specific pentru un număr cuprins între două şi 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, la termenul-limită de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicită ajutor trebuie să fie de două capete de vaci de lapte pe exploataţia cu cod primit de la ANSVS (vaca de lapte sa fi fatat cel putin o data pina la termenul limita de depunere a cereii si sa aiba cel putin un produs inregistrat in Registrul naţional al exploataţiilor)

c) vacile de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită ajutor specific trebuie să fie identificate şi înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor

d) să deţină registrul individual al exploataţiei actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000

e) vacile de lapte pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere, exploataţia şi locaţia de control fiind situate în zonele defavorizate din România, prevăzute în anexa nr. 4 A la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Beneficiarii  care deţin mai multe exploataţii cu cod primit de la ANSVSA şi solicită ajutor specific pentru un efectiv mai mare de 15 capete de vaci de lapte beneficiază de ajutorul specific calculat la nivelul a maximum 15 capete de vaci de lapte pe beneficiar.

Categoria bivoliţe de lapte

a) să solicite ajutor specific pentru un efectiv de maximum 50 de capete de bivoliţe de lapte pe beneficiar;

b) bivoliţele de lapte pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere, exploataţia şi locaţia de control fiind situate în zonele defavorizate din România, prevăzute în anexa nr. 4 A la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 bivolita de lapte sa fi fatat cel putin o data pina la termenul limita de depunere a cereii si sa aiba cel putin un produs inregistrat in Registrul naţional al exploataţiilor);

c) bivoliţele de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită ajutor specific trebuie să fie identificate şi înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor ;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1760/2000

Categoria taurine din rase de carne şi metişi

a) să solicite ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maximum 90 de capete pe beneficiar, constituit, după caz, din:

– vaci din rase de carne şi/sau vaci din rase de carne (vaca din rasa de carne si/sau vaca metisa cu rasa de carne sa fi fatat cel putin o data pina la termenul limita de depunere a cereii si sa aiba cel putin un produs inregistrat in Registrul naţional al exploataţiilor), pentru care nu s-a beneficiat de ajutor specific pentru categoria vaci de lapte

– tineret mascul şi/sau femele din rase de carne

– metişi cu rase de carne şi/sau tauri din rase de carne.

b) efectivul de animale pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor ;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1760/2000

d) să deţină documente oficiale care atestă rasa de carne/metişii din rasele de carne;

e) să deţină documente care atestă ieşirile din efectiv, după caz;

f) animalele pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii, după caz, cu exceptia vacilor din rase de carne care trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere, exploataţia şi locaţia de control fiind situate în zonele defavorizate din România, prevăzute în anexa nr. 4 A la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Ajutorul specific se acordă pentru aceasta categorie:

a) o singură dată pentru categoria de vârstă a animalului, respectiv:

– pentru tineretul mascul care are vârsta de maximum 25 de luni la data iesirii din exploatatie cuprinsă în perioada 16 iulie 2013 – 30 mai 2014,

– pentru tineretul femel  până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data iesirii din exploatatie cuprinsă în perioada 16 iulie 2013-30 mai 2014;

– pentru tineretul mascul existent în exploatatie care are vârsta de maximum 25 de luni până la data de 30 mai 2014;

– pentru tineretul femel existent în exploatatie până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de maximum 32 de luni până la data de 30 mai 2014.

b) anual, pentru vaci din rase de carne şi pentru vaci metise cu rase de carne;

c) o singură dată în viaţă, pentru taurii din rase de carne din specia taurine.

Categoria femele ovine/caprine

a) să solicite ajutor specific pentru un efectiv cuprins între 50 şi 300 de capete de femele ovine/caprine, inclusiv, pe beneficiar, care au vârsta de minimum un an la data de 30 martie a anului de solicitare;

b) efectivul de animale pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor – RNE la data depunerii cererii;

c) să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004

d) femelele de ovine/caprine pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la termenul-limită de depunere a cererilor de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei, situată în zone defavorizate din România, menţionată în cererea de ajutor exploataţia şi locaţia de control fiind situate în zonele defavorizate din România, prevăzute în anexa nr. 4 A la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Beneficiarii  pentru toate categoriile trebuie să respecte şi standardele de ecocondiţionalitate aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei, după caz, reglementate de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 187/2155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România, cu modificările ulterioare.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Trenuri de mare viteză în România, după 2030. Ministrul Transporturilor: Întâi să ajungem de la București la Timișoara în 6 ore

Publicat

tren_cfr calatori

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro.

El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București – Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

Până la trenuri de mare viteză, spune noul ministru al transporturilor, mai sunt foarte multe de rezolvat: vitezele sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre ”un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

”Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”. Și pentru proiectele de pe coridorul IV au fost voci care spun că s-au ales soluții complicate și foarte scumpe, iar lucrările durează enorm (au început din 2012 și vor fi total gata probabil în 2024 sau 2025).

Drulă spune că România a subfinațat sectorul feroviar și mai ales întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal. ”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”.

Însă nu este suficient să duci 100 km de rețea la un standard decent ”Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”.

Spre 2030 rețeaua ar trebui să ajungă la viteze decente, astfel încât drumul cu trenul să nu mai dureze 10 ore între București și Timișoara, ci șase ore jumătate ”și apoi poți discuta despre cele trei ore cu trenul de mare viteză”. Între cele două orașe sunt 533 km și cel mai rapid timp de parcurs a fost în 1995: șase ore și 25 de minute În prezent, călătoria durează mai mult decât în 1939: peste 10 ore.

Continuarea și video pe Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea angajaților români vor job aproape de casă. Ce cred despre distanțarea la locul de muncă

Publicat

muncaacasa

Mai mult de o treime dintre angajaţi (36,5%) sunt de părere că, în 2021, îşi vor relua activitatea la birou, împreună cu întreaga echipă, în timp ce proximitatea biroului faţă de casă rămâne un factor important pentru majoritatea angajaţilor (65%), relevă un studiu realizat de unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România.

Conform datelor centralizate de Genesis Property, patru din zece persoane (41%) spun că vor evalua atent, de-acum înainte, şi tehnologiile adoptate în spaţiul de birouri pentru mai multă siguranţă privind sănătatea lor şi a colegilor, iar importanţa măsurilor sanitare luate în clădire sunt relevante pentru 51% dintre respondenţi.

De asemenea, aproape jumătate din totalul persoanelor chestionate (49,3%) pun accent pe modul de organizare a spaţiului, cu accent mai mare pe birouri delimitate care facilitează distanţarea.

În acelaşi timp, pe lângă măsurile pentru sănătate pe care peste 60% dintre respondenţi la sondajul de specialitate le văd necesare în clădirile de birouri astăzi şi în viitor, mulţi angajaţi consideră că este loc şi pentru alte schimbări. Astfel, 52% cred că, în viitor, birourile ar trebui să ofere angajaţilor o experienţă integrată de muncă, stil de viaţă, divertisment şi socializare, iar alţi 45% sunt de părere că situaţia actuală reprezintă o oportunitate pentru integrarea de tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, care pot elimina activităţi repetitive şi de rutină, redefinind modul în care vor lucra în viitor.

Totodată, 40% dintre angajaţi îşi doresc ca, pe viitor, să aibă oportunitatea să lucreze în spaţii care le oferă un mediu mai bun pentru a-şi manifesta şi creativitatea.

Potrivit sursei citate, crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru sănătate, prin măsuri sanitare şi tehnologii avansate menite să limiteze riscurile unor ameninţări pentru sănătate, cum este Covid-19, se află la baza The Immune Building Standard, primul standard global „open source” care evaluează rezistenţa clădirilor de birouri la ameninţări pentru sănătate.

Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost derulat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de Internet din toată ţara, dintre care aproape 60% femei şi peste 70% cu vârsta între 25 şi 40 de ani. De asemenea, opt din zece respondenţi erau angajaţi full-time şi aproximativ 77% ocupau poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto sau comerţ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate