Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Asociaţia „Alba Verde” a apelat la specialişti pentru a găsi soluţii pentru Parcul Custozza


Publicat

Reprezentanţii Asociaţiei „Alba Verde”, implicaţi în campania de monitorizare de către societatea civilă a lucrărilor de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina, respectiv a zonei Parcului Custozza au anunţat că au apelat la consultarea profesională din partea unor specialişti în arhitectură şi design urban, recunoscuţi la nivel naţional. Acest demers a fost motivat şi de faptul că dezbaterea publică pe tema Parcului Custozza nu a avut încă loc, iar, după cum susţin reprezentanţii Asociaţiei, „discuţiile profesionale se realizează la nivel local, cu specialişti arhitecţi şi arheologi a căror independenţă faţă de autorităţile locale şi judeţene o considerăm relativă”. 

La invitaţia „Alba Verde”, la Alba Iulia au ajuns, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru a se documenta, prof. univ. dr. arh. Octavian Gheorghiu, de la Facultatea de Arhitectură din Timişoara (membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor), dar şi reprezentanţi ai Asociaţiei Peisagiştilor din România (ASOP) – ing. peisagist Alexandru Ciobotă (preşedinte ASOP) şi Andrei Condoroş (secretar general ASOP). Reprezentanţii Asociaţiei „Alba Verde” au precizat că în această perioadă a avut loc şi o discuţie profesională cu autorul proiectului, arh. Gheorghe Lăncrăjan Franchini.

În urma discuţiilor, unii dintre specialiştii consultaţi au transmis opinii referitoare la oportunitatea modificărilor din Cetatea Alba Carolina, mai ales din Parcul Custozza. Vă prezentăm, pentru început, argumentele şi concluzia susţinută de arhitectul Octavian Gheorghiu:

„Oportunitatea intervenţiei urbanistice asupra sistemului defensiv şi a unor componente din oraşul interior este mai presus de orice dubiu. Întreaga operaţiune este motivată, în primul rând, de procesul părăsirii treptate, de către armată, a complexului de clădiri şi amenajări şi transferul lui către administraţiile civile, proces care a impus şi impune conversii/reconversii funcţionale, găsirea unor posibilităţi de întreţinere şi punerea la punct a unui program de reabilitare a clădirilor şi spaţiilor publice. Acest proces este în curs şi există câteva reuşite certe: cercetarea arheologică din zona Catedralei Romano-Catolice şi Palatului Parohial Romano-Catolic şi publicarea rezultatelor, restaurările acestor obiective, reabilitarea Palatului Apor şi conversia sa în sediu al Universităţii, restaurarea porţilor cetăţii de secol XVIII şi a unor fragmente de fortificaţie antică şi medievală, alte reabilitări de clădiri interioare oraşului fortificat.

În ceea ce priveşte sistemul de fortificaţii bastionar, înafara unor reuşite de principiu, consider că există şi intervenţii care nu ating standardele cerute de importanţa sitului. Acest fapt se datoreşte câtorva deficienţe ale temei şi ale proiectului/proiectelor: ponderea mare a suprafeţelor dalate în detrimentul spaţiului verde din zonele şanţurilor de apărare, punerea în operă a unor detalii şi materiale care se dovedesc deja perisabile (cărămida de completare a parapetelor, în primul rând), deficienţe în proiectul managerial de utilizare a spaţiilor interioare ale bastioanelor şi exterioare, nivelul de accesibilitate auto etc.

Proiectul care este în curs de desfăşurare, se referă la o arie din oraşul interior, arie având două dominante: axele est-vest care traversează întreaga zonă (str. M. Viteazul, între porţile IV şi III, dublată de str. N. Iorga) şi aria scuarului/parcului Custozza.  Conform proiectului, se are în vedere reabilitarea pavimentelor, amenajări de pietonale (inclusiv parcaje), mobilier urban şi iluminat public. Proiectul trebuia să se sprijine pe studii sectoriale preliminare diverse, în primul rând istoric-arheologice (descărcare completă de sarcină în zonele abordate) şi de mediu. Lucrările au început de câteva săptămâni, acoperă întreaga zonă a proiectului, sunt de mare anvergură şi consider că pun în evidenţă câteva probleme grave, care sunt, în mod egal, consecinţa modului de alcătuire a temei, a conceptului de proiect şi a manierei de începere a execuţiei şi desfăşurării şantierului:

–  lipsa unor cercetări arheologice complete, de durată (ele s-au desfăşurat câteva zile, infinit de puţin dat fiind valoare excepţională a zonei) şi a unor propuneri chibzuite de punere în valoare a descoperirilor

–  în directă legătură cu aceasta, intrarea în funcţiune a buldozerelor mult prea repede, distrugându-se complet orice urmă arheologică de medie adâncime

–  propunerea şi executarea unor importante decapări de pământ (mai ales în faţa Manutanţei), aceasta însemnând ignorarea micro-reliefului zonal

–  ignorarea aproape completă a factorului de mediu în acest proces, spaţiile verzi fiind propuse să dispară şi dispărând aproape complet în întreaga arie atacată de şantier

–  distrugerea unei zone verzi şi a unui pâlc de arbori importanţi în zona porţii IV (care aveau rolul şi de definire a parviului Catedralei), prin amenajările de activare a vechiului acces

–  intenţia de transformare a scuarului/parcului Custozza în piaţă minerală

  Nu m-am referit la avize şi aprobări pentru că nu cunosc realitatea.

 Referitor la acest ultim obiectiv (scuarul/parc Custozza), care a suscitat proteste locale şi intervenţia unor organizaţii, ONG-uri şi grupuri de opinie, consider că această acţiune nu este motivată de nici unul din argumentele îndeobşte invocate, din considerentele următoare:

– istoric, nu reprezintă nicidecum “o piaţă medievală”, în Evul Mediu, în Alba Iulia, acest rol fiind jucat de parviul din faţa Catedralei Catolice (amplasată, ca în majoritatea cazurilor europene studiate, într-un colţ al incintei antice); în harta foarte exactă a lui Visconti din 1711 (care surprinde elemente din Alba Iulia medievală înaintea deciziei de edificare a cetăţii bastionare de tip Vauban) exista un mare spaţiu liber în centrul oraşului (zona ocupată de Palatul Unirii, parcul Custozza şi clădirile perimetrale), dar care nu avea caracterul pieţei publice medievale sau post-medievale, nefiind definit prin fronturi de clădiri perimetrale; pare un spaţiu rezidual, utilizat cel mult pentru târguri periodice

– mai mult, rol de piaţă publică nu l-a jucat nicicând în istoria sa, pentru că, în faza romană, daca locul ar fi fost ocupat de Praetorium (cum se presupune, cu toate că există o relativă varietate de soluţii de structurare interioară a castrelor romane care ar fi putut duce la un alt amplasament al Praetorium-ului), aceasta însemna o clădire şi nu un spaţiu liber; în Evul Mediu deasemenea, iar în perioada modernă (post sec. XVII), spaţiul respectiv (cu o altă formă şi alte dimensiuni decât cele actuale) avea rol de piaţă de arme

– cercetarea arheologică nu impune neapărat defrişarea, ea putându-se desfăşura cu grijă în raport cu vegetaţia existentă, un model recent fiind cercetarea din curtea interioară a Muzeului Banatului (castelul Huniade) din Timişoara; dealtfel în ultima declaraţie a arheologilor din Alba Iulia (pare-se, în martie 2011) se declină orice intenţie de săpătură în parc, lăsând urmaşilor această oportunitate

– pe lângă faptul că există un număr important de arbori protejaţi de lege (aflaţi în plină forţă şi vitalitate), valoarea de plămân al oraşului pe care o conţine scuarul/parc Custozza este mai presus de orice îndoială, mai ales în cazul Albei Iulia care şi-a distrus recent imense suprafeţe de spaţiu verde prin amenajările şanţurilor fortificaţiilor Vauban (peluze, tufe, arbori) şi în conjunctura exploziei motorizării din ultimele două decenii; un calcul simplu relevă că, dacă sănătatea unei persoane este asigurată/întreţinută de aprox 4 arbori maturi de talie medie, prin distrugerea parcului, ar fi afectată sănătatea a multor zeci de cetăţeni. Odată amenajată piaţa, în lunile caniculare de vară (care ar fi momentul optim de a deveni centru polarizator) piaţa ar deveni un spaţiu neplăcut, evitat de orăşeni, ca în multe alte cazuri recente similare (Baia Mare, Cluj, Sibiu, Timişoara-Piaţa Traian, Arad-Parcul Reconcilierii etc.)

– urbanistic vorbind, scuarul/parc Custozza îşi poate menţine şi amplifica, printr-o atentă abordare, funcţia polarizatoare, putând adăposti anumite evenimente, profitând de umbra arborilor; pe de altă parte, Alba Iulia dispune de câteva spaţii urbane centrale haotic structurate, care, amenajate corespunzător, pot prelua activităţi de anvergură (festivaluri, concerte, zile ale oraşului etc.)

–  doctrinar, ideea de piaţă minerală este perimată, acum accentul punându-se pe abordări peisagere (protejându-se şi amplificându-se spaţiul verde) şi răspunzându-se aspiraţiilor societăţii urbane; toate carthele şi documentele însuşite şi/sau semnate de România din domeniile arhitectură, urbanism şi ecologie, incriminează gesturile urbanistice agresive

–  imaginea urbană nu este ultima dintre motivele pentru care Parcul Custozza este obligatoriu să fie protejat, de mult timp arborii fiind consideraţi parte componentă a clădirii şi ansamblului arhitectural. Acum este de neconceput un proiect complet, fără componentă peisageră; or, Custozza existând, este un bun câştigat, care trebuie doar îmbunătăţit. Nu este de ignorat faptul că arborii, vegetaţia în general, înseamnă dinamism (schimbările de colorit şi volum datorate anotimpurilor, planuri multiple, dinamism al percepţiei etc.)

Închei considerând că nu este târziu pentru ca Administraţia locală, împreună cu alte foruri şi entităţi locale, să adopte decizia de menţinere a parcului/scuarului Custozza în întregime, amenajându-se doar zona centrală, neocupată de arbori şi putându-se menţine inclusiv desenul radial al proiectului. Ar fi un gest extrem de simplu şi o reverenţă către comunitate şi dorinţele ei, precum şi către verdele care ne menţine în viaţă. În plus, s-ar şi economisi sume importante de bani (tăierea arborilor, transportul lor, amenajarea întregii suprafeţe etc.)  care ar putea fi utilizate, de pildă, în scopul amenajării zonelor verzi din şanţurile cetăţii.”

Teodor Octavian Gheorghiu este doctor în arhitectură şi profesor universitar la Facultatea de Arhitectură din Timişoara şi este specializat în istoria şi teoria arhitecturii şi urbanisticii, locuire, arhitectură rurală, restaurare. A făcut sau face parte din structurile de conducere ale Uniunii Arhitecţilor din România, Comisiei de Istorie a Oraşelor de sub egida Academiei Române, Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi ale unor comisii sau fundaţii regionale. Este autorul sau colaboratorul unor studii şi proiecte de urbanism, amenajarea teritoriului, arhitectură, restaurare şi amenajări interioare.

Menţionăm ca Asociaţia „Alba Verde” a transmis şi opiniile unor specialişti care nu au fost prezenţi la Alba Iulia, în urma invitaţiei transmise de aceştia. Este vorba despre univ. dr. arh. Hanna Derer şi istoric cercetător dr. Adrian Andrei Rusu, ale căror puncte de vedere le vom publica ulterior. În comunicatul transmis de Asociaţie şi semnat de preşedintele acestei, arhitect Marius Barbieri şi sociolog Simona Branişte, se arată că aceştia vor continua să organizeze „astfel de dezbateri la care să participe atât specialişti locali, cât şi din ţară”.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

16 Comentarii

16 Comments

  1. cetatea verde

    miercuri, 20.04.2011 at 08:53

    Ce alte argumente in plus asteapta Primaria sa se aduca? Mi se pare ca adevarati specialisti au dat solutia cea mai buna. „Specialistii” nostri nu au stat sa se gandeasca mai mult de 15 minute pe acest subiect, de aceea a si rezultat proiectul asta dezastruos! Haideti domnule primar, plecati urechea la adevar, chiar daca va incurca calculele! Cand o sa vina Lancranjan, Hedviga si Strajan cu argumente mai puternice atunci sa va luati dupa ei, nu numai fiindca sunt arhitectii din curtea dumneavoastra! Nu spun ca sunt prosti, doar ca sunt altii mai destepti si mai documentati decat ei!

  2. tempera

    miercuri, 20.04.2011 at 11:35

    ecologistii pentru imagine. Daca erati asa de interesati va legati cu lanturi de muntii aia defrisati. Toti teoreticienii, care n-au practicat niciodata meseria, colectionari de dr., prof., univ. dau acuma sfaturi din biroul lor cu sapte titluri pe tablita de pe usa. De ce nu i-a intrebat talentatul arhitect Barbieri, pe specialistii astia ultrarenumiti daca, cladirile proiectate de el se incadreaza in teoriile lor publicate in importantele studii in domeniu?

    • cezar

      miercuri, 20.04.2011 at 12:40

      Oi fi tu vreun mare specialist de iti permiti sa iti dai cu noroi in felul asta de parca ai vorbi de profesori de la universitatea din Targoviste.
      Cat despre Barbieri, daca tot vorbesti despre recunoasterea specialistilor, ai putea cel putin sa te informezi si sa afli ca anul trecut un proiect de-al lui a primit premiul Bienalei de Arhitectura de la Bucuresti. Probabil ca nivelul intelectual nu iti permite sa procesezi prea mult asa ca iti dai si tu cu parerea ca un cunoscator.

    • Simona Braniste

      miercuri, 20.04.2011 at 13:27

      replica dumneavoasta e dezamagitoare, atacati persoane. cred ca nu sunteti o pesoana straina nici de proiect, nici de arhitectura si ati putea veni cu contra-argumente. sau aparati doar persoane, nu idei? eu asta asteptam sa va veniti cu contra-argumente. si discutiile, asa cum ziceam, nu e corect sa ramina la nivel local.

    • Simona Braniste

      miercuri, 20.04.2011 at 13:37

      v-as mai spune ca in Stutgart exista un proiect de conectare feroviara Stutgart-Ulm cu constuirea unei gari subterane, proiect care necesita sacrificarea unui parc. Se numeste Stutgart 21. Se protesteaza masiv de anul trecut impotiva taierii acelui parc. Ca sa fiu cinica si nu prea eco, as zice ca macar ei ramin cu ceva, o conexiune feroviara, dar noi cu ce raminem? pentru ce se sacrifica un parc? pentru realizarea unei viziuni care nu ia in considerare decit factorul istoric? mi se pare cam limitata viziunea aceasta. daca mai scrieti, va rog sa-mi argumentati, altfel nu ma intereseaza ce postati.

      • tempera

        miercuri, 20.04.2011 at 16:10

        este intr-o zona istorica! toate orasele si oraselele pe care le-am vizitat au centrul istoric pavat si cladirile vechi din jurul lui puse in valoare. Limitate mi se par si mie actiunile voastre, faceti atata zarva pentru niste copaci gaunosi, intarziati lucrarile in zona, dar nu am auzit, n-am vazut o asemenea campanie cand s-au taiat paduri intregi de copaci sanatosi. Nu trebuie sa ramana la nivel local, perfect de acord…dar unde au fost meseriasii astia pana acuma? De ce sunt interesati de cetatea noastra doar starniti? Pana una alta, proiectele de reabilitare a cetatii au trecut prin mult mai multe birouri de specialisti decat semnatarii cu dr. a tot felul de scrisori deschise, si au primit si finantare europeana, depasind nivelul local amintit. Pacat de muntii aia dezgoliti de paduri, pacat de efortul vostru concentrat doar pe actiuni de imagine, si nici alea nu le-ati facut bine, ca a iesit din verde tare galben.

        • cezar

          miercuri, 20.04.2011 at 18:16

          Vad ca e discutie privata aici, da’ ma bag si eu: cam care ar fi cladirile alea vechi care ar trebui puse in valoare? Garnizoana? Ierihonul? Liceul 4? Sau poate sala de bal a ofitzerilor de-i zice mai nou Sala Unirii? Nu au vreo valoare arhitecturala nici luate separat, nici impreuna. Iar valoarea lor istorica nu are decat de castigat din pastrarea in proximitate a unui parc din aceeasi perioada cu ele si cu care formeaza cat de cat un ansamblu. Comparatii d’astea simpliste cu alte orase poate face oricine.

        • cezar

          miercuri, 20.04.2011 at 18:28

          Si mi se pare mie sau de vreo luna incoace vad in fiecare zi cate-un articol in Unirea platit de Corint de-au ajuns sa-si dea cu parerea toti profesorii de liceu despre lucrarile din cetate? Ca sa nu mai zic de angajarea de ziaristi. Si tu vorbesti de actiuni de imagine? Tare.

        • Simona Braniste

          miercuri, 20.04.2011 at 21:49

          sa stiti ca de acest proiect nu s-a stiut absolut nimic pina acum. plansele nu au fost prezentate niciodata. nici macar la acea consultare publica. atunci cum sa se sesizeze cineva? sincer nu inteleg lipsa de comunicare a primariei care nici acum nu clarifica subiectul. s-au afisat pe site 4 pagini din DALI care au disparut intre timp. vi se pare corect?

  3. tempera

    miercuri, 20.04.2011 at 14:32

    mai usor pentru tine este sa te duci sa vezi cladirea ADR-ului, uita-te daca mai vezi cetatea de ea….si daca iti place esti la acelasi nivel intelectual pe care ma plasezi. Cat despre premiu, atata timp cat stiu ca presedintele OAR Romania e var cu Barbieri, ma mai uit si la sediul amintit mai sus, am convingerea clara ca e luat pe merit.

    • cezar

      miercuri, 20.04.2011 at 17:06

      Lol. Ca si cand OAR ar fi organizat vreodata Bienala de Arhitectura Bucuresti. Poate prostesti pe altcineva cu insinuarile astea de 2 lei cuie. Oi fi si tu vreun arhitect si asa iti explici tu de ce numai altii primesc premii :))

    • Fucuşima Parc

      miercuri, 20.04.2011 at 21:21

      Nu mai aveti verde in tub, d-nule Tempera ?

      Poiectul cetatii va avea o mare sansa sa castige marele premiu la bienala de arhitectura organizata de OAR Alba pentru cel mai bun proiect din realismul socialist tarziu. Bafta multa !

  4. alin

    miercuri, 20.04.2011 at 19:41

    D-nule arh. Tempera,

    de ce trebuie sa acceptam un poiect incremenit pe planseta de acum 30 de ani ?
    By the way, exista o mare diferenta intre UAR (organizatorul bienalei – in caz vreti sa candidati vreodata cu proiecte) si OAR. Cred ca daca atacati persoane, ar fi bine sa va si declarati identitatea ca sa fie franca si credibila pozitia d-voastra.

  5. tempera

    miercuri, 20.04.2011 at 20:55

    🙂 mi-ar place sa fiu arhitect, as putea sa va aduc argumente profesionale, dar din pacate nu sunt, argumentele mele fiind simple …” vezi cladirea aia naspa a ADR-ului, care se potriveste in decor ca nuca in perete? Barbieri a facut-o…cica a luat un premiu ca-i arhitect talentat…si mai e si neam cu unu de-i sef pe la arhitecti la Bucuresti, de-l tot ajuta cu toate protestele lui…si contesta tot ce ceilalti arhitecti din Alba aproba?…mda…” si daca mi-as declara identitatea alte argumente tot n-as avea, doar de-aste de om simplu, care se uita in jurul lui, apropo, cetatea-i superba.

    • cezar

      joi, 21.04.2011 at 06:37

      Esti simplu da’ onest 😉

  6. cristi

    duminică, 01.05.2011 at 20:20

    am fost eu acuma doua zile pe acolo unde sau gasit resturi arheologice, pacat de ele, ca erau lucratori, care dadeau in ele si nu umblau cu finete pentru a le proteja

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cercetătorii germani lucrează la un test pentru COVID-19 pe baza unei simple soluții de gargară. Rezultatul, în doar 15 minute

Publicat

Cercetătorii de la Universitatea Halle-Wittenberg din Germania lucrează la un test pentru coronavirus pentru care n-ar fi nevoie decât de o simplă soluție de garagară.

Ei au făcut un studiu pe pacienți infectați cu coronavirus folosind o astfel de metodă și au depistat mici cantități de coronavirus grație tehnicii spectrometriei de masă.

Instituția a anunțat miercuri că metoda mai are nevoie de cercetare înainte de a putea fi folosită ca instrument sigur de diagnosticare a infecțiilor cu coronavirus, alături de celelalte metode de testare. „Noi măsurăm direct peptidele (niște proteine – n.r.) specifice care există în noul coronavirus, nu tot materialul generic”, a explicat unul dintre cercetători, explicând care este diferența față de un test standard PCR.

Spectrometria de masă identifică moleculele ionizate pe baza raportului masă/sarcină.

Experimentele făcute până în prezent arată că este nevoie numai de 15 minute până la pozitivarea testului, chiar și cu mici cantități din soluția de gargară.

Dacă vor fi validate, aceste teste ar putea fi mult mai ușor de făcut, ar fi nedureroase și ar putea fi efectuate și de personal nespecializat, au arătat specialiștii în farmaceutică de la universitatea germană.

Testul pe bază de gargară ar putea fi pus la punct și utilizat în câteva luni.

sursa: pressemitteilungen.pr.uni-halle.de, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SUA vrea să transforme Baza de la Câmpia Turzii într-un „nod” strategic al NATO. În ce investește peste 130 milioane de dolari

Publicat

a

Baza aeriană de la Câmpia Turzii ar putea deveni un nod strategic al NATO pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA din sud-estul Europei, în care Pentagonul va roti trupe și aeronave americane de luptă, pentru a descuraja operațiunile militare agresive. În acest sens, Forțele Aeriene SUA solicită Congresului 130,5 milioane de dolari pentru renovarea bazei aeriene, cea mai mare sumă cerută pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza aeriană de lângă Turda, unde se află o parte din avioanele de luptă MiG-21 Lancer ale României, ar putea deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei.

Cele 130,5 milioane de dolari solicitate de Pentagon Congresului, în bugetul pentru anul viitor, sunt împărțite în patru mari obiective.

  • Cel mai costisitor este un depozit de tip DABS-FEV (Deployable Air Base Systems – Facilities, Equipment and Vehicles), care necesită 68 de milioane de dolari. Este vorba despre un depozit cu control al umidității aerului, ventilație și încălzire, pentru depozitarea de materiale pentru ridicarea unor baze aeriene mobile și de vehicule și echipamente. Forțele Aeriene americane arată, în proiectul de buget, că vor cere co-finanțare și de la NATO pentru acest depozit de la Câmpia Turzii.
  • O facilitate de depozitare și aprovizionare a aeronavelor cu combustibil care costă 32 de milioane de dolari. Aici, armata SUA descrie, pentru a justifica nevoia unei astfel de facilități, modul în care forțele aeriene românești desfășoară această operațiune, complet diferit de cum o fac americanii și de cum ar trebui să se întâmple în secolul nostru.
  • O platformă de parcare pentru aeronave, în valoare de 19,5 milioane de dolari. Baza are nevoie de capabilități de parcare adiționale, pentru două escadrile de avioane de luptă ale NATO, arată armata SUA.
  • Cel mai puțin costisitor obiectiv pentru 2021 la Câmpia Turzii este o platformă de încărcare/descărcare de transporturi periculoase (muniții, explozibili), în valoare de 11 milioane de dolari. Mai exact: „construcția unei platforme din beton, care să deservească avioane de mare tonaj, încărcate cu transporturi explozibile și materiale periculoase”, inclusiv asfaltarea căilor de acces pentru transportarea de muniții sau autovehicule.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

România investește și ea la Câmpia Turzii

Guvernul României a aprobat în 2018 o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia. Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.

sursa: romania.europalibera.org, stripes.com

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Andreea Fechete, adolescenta din Alba Iulia care scrie cărți în engleză. Pasiunea pentru pisici, transformată în literatură

Publicat

Andreea Fechete, o tânără de 13 ani din Alba Iulia, care adoră animalele, stă pe internet, citește cărți și își petrece timpul cu prietenii – profilul normal al unei adolescente. Numai că Andreea este un exemplu pentru cei de vârsta ei și nu numai.

Tânăra are până acum trei cărți scrise și lucrează la a patra, toate în limba engleză și toate inspirate dintr-o serie pe care Andreea a citit-o și recitit-o, în engleză, dar și în română. 

Alba24 a stat de vorbă cu tânăra din Alba Iulia, pentru a afla cum ajunge o elevă de gimnaziu să scrie cărți în limba engleză.

Andreea este elevă la Școala Gimnazială ”Avram Iancu” și în toamnă va trece în clasa a VIII-a. A învățat limba engleză de la școală, de pe internet, dar cel mai mult din cărțile pe care le citește, ”Pisicile Războinice” (Warrior Cats), o serie care urmăresc aventurile unui grup de pisici.

Cărțile sunt scrise de un grup de persoane sub pseudonimul colectiv Erin Hunter. Până acum, tânăra a citit cele 33 de volume în limba engleză și le-a recitit și pe primele 20 de volume traduse și în limba română.

Cum a început să scrie

Inspirată de ”Pisicile Războinice”, de la vârsta de 12 ani, Andreea s-a apucat de scris, în limba engleză, pe platforma de cărți digitale wattpad.com. Într-una dintre cele trei cărți, tânăra din Alba Iulia a luat personajele lui Erin Hunter și le-a reimaginat într-o altă acțiune.

Poți să citești ce scrie Andreea aici, sau aici.

Apoi tânăra și-a format propriul univers, propriile personaje și, cu o imaginație ieșită din comun, le-a creat ”pe foaia” digitală. Așa au rezultat două cărți scrise la 12 și 13 ani.

Mai mult, tânăra nu s-a oprit din scris și ne-a declarat că deja lucrează la a patra carte, tot despre pisici și aventurile lor în universul imaginat de ea.

Teorii, vlog și Youtube

Pe lângă cele trei cărți scrise, Andreea se ocupă și de un canal de Youtube, unde într-un an a publicat peste 100 de clipuri.

Pentru teorii despre pisici poți să accesezi canalul de Youtube al tinerei din Alba Iulia.

În video-urile postate, adolescenta dezbate teorii despre personajele din cărți, le răspunde altor tineri la întrebările pe care le au despre serie sau discută liber despre universul pisicilor războinice.

Cu trei cărți scrise într-o engleză cursivă, cu a patra în finalizare, Andreea reușește la doar 13 ani să depășească barierele imaginației și să dea dovadă de o inteligență peste medie pentru vârsta ei.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fiecare școală ar putea decide cum va începe cursurile, în toamnă. Soluții pentru întoarcerea elevilor la ore

Publicat

Unităţile de învăţământ din țară ar putea decide singure cum vor începe, la toamnă, anul şcolar, în funcție de evoluția numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus: tradiţional, cu toţi copiii prezenţi în clasă, online, sau hibrid.

Din toamnă, şcolile ar putea primi „mână liberă” că să decidă cum vor începe noul an. Potrivit ministrului Educației, Monica Anisie „se ia în calcul și o astfel de variantă, să descentralizăm decizia chiar mergând până la nivelul unităților de învățământ”.

Astfel, în funcție de situația epidemiologică din zona în care funcționează, fiecare școală va stabili cum va începe anul școlar.

Inspectorii şcolari, directorii, experţii în Educaţie şi asociaţiile de părinţi spun că o astfel de decizie ar fi binevenită şi că Ministerul Educaţiei nu poate aplica un singur scenariu pentru câteva mii de şcoli.

sursa: digi24.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate