Asociația Prolemn: proiectul noului Cod Silvic conţine sancţiuni penale excesive. Ce infracțiuni sunt incluse în legislație

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrage atenția că în proiectul privind noul Cod Silvic au fost introduse sancțiuni penale excesive, prevederi care nu au existat în varianta transmisă de către echipa formată din specialiști ai universităților din Brașov și Suceava și ai INCDS „Marin Drăcea”.

”Eficiența sistemului de combatere a tăierilor ilegale, modul de organizare a controlului, regimul de contravenții și infracțiuni noi introduse merită o discuție aprofundată înainte de a fi promovat un nou sistem de sancțiuni penale”, susține sursa citată.

Astfel, pe lângă sancțiunile penale exhaustive și drastice pentru tăierea fără drept de arbori (furt propriu-zis), dublate și complicate de proceduri de recuperare a prejudiciilor (materiale și prezumate prejudicii de mediu pentru funcțiile nerealizate ale pădurii), se introduc concepte și infracțiuni noi, menționează Prolemn, într-un comunicat.

Noutățile din proiectul Codului Silvic

Prolemn arată că ”se introduce o infracțiune pentru transport fără documente a materialului lemnos începând de la 0,1 mc – cam cât încape într-o roabă mai solidă. Nu vorbim de furt, ci doar de transport.

Orice material lemnos care se mișcă în sectorul construcțiilor, orice salcâm din capul grădinii transportat de proprietar pe drumurile publice, orice vreascuri, orice remorcă auto care duce lemn de foc dintr-un loc în altul, orice tocătură de masa lemnoasă din toaletarea spațiilor verzi din orașe, chiar orice crengi din toaletarea propriei grădini, orice este transportat peste 0,1 mc devine infracțiune.

Cui folosește o avalanșă de dosare penale, fără nici o relevanță din perspectiva vreunui pericol social al faptelor, fără nici o eficiență în combaterea tăierilor ilegale?”.

Un alt exemplu prezentat de Prolemn: ”infracțiune pentru orice diferență mai mare de 20% față de aviz. Pot fi greșeli, așa cum se întâmplă adesea, prin confuzii între piese de molid și brad, sau o specie care nu este trecută în aviz într-un mix de specii la un transport amestecat de lemn de foc, de lăturoaie sau deșeuri. Dacă 20% se aplică la volumul pe specie și sortiment, se ajunge la infracțiune pentru volume extrem de mici”.

La fel, este declarată infracțiune diferența de 20% între stocurile scriptice și cele faptice.

”Procentul de 20% se poate raporta la stocuri pe specii și sortimente foarte mici, în depozite temporare cu rulaje mari dar stocuri finale mici, sau la stocuri fizice în rampă după reprimire. Foarte frecvente greșeli sau egalități matematice în SUMAL unde nu există pierderi sau diferențe față de APV în rezultatul exploatării se transformă în infracțiune”, susține sursa citată.

Prolemn mai atenționează că ”Mai nou, în control se confiscă minusurile”.

Reprezentanți asociației menționează că în prezent, Ministerul derulează o amplă acțiune de controale tematice legată de stocurile nelichidate în partizile reprimite.

”Motivele reale pentru nelichidarea stocurilor pot fi foarte multe, de la condiții dificile de acces din cauza ploilor la lipsa beneficiarilor în condițiile unei piețe dificile. Dar pentru cei din control nu contează. Ei calculează stocuri scriptice fără a lua în calcul toleranța la evaluarea masei lemnoase în APV-uri, diferențe care pot fi în plus dar și în minus, fără a lua în calcul volumul nevalorificabil din crăci și lemn subțire, fără a lua în calcul pierderile tehnologice din sortarea lemnului.

La final, compară aceste stocuri scriptice cu stocurile faptice evaluate expeditiv și confiscă valoric minusurile! Nu lemn tăiat ilegal, nu lemn furat, ci minusuri ca rezultat al unor pierderi normale de evaluare a lemnului și pierderi tehnologice în exploatarea lemnului. Prin noul Cod Silvic, aceste minusuri pot fi încadrate ca infracțiuni!”, se arată în comunicat.

Protecția pădurilor, prin gestionare durabilă

Un bilanţ prezentat de IGPR pentru anul 2022 pe domeniul silvic arată că, în urma activităţilor de verificare, au fost aplicate 14.288 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 23 de milioane de lei, iar faţă de 124 de persoane au fost dispuse măsuri preventive.

Totodată, pe parcursul anului 2022, la nivelul Poliţiei Române, au fost înregistrate 9.247 de dosare penale în domeniul silvic, volumul de masă lemnoasă confiscată fiind în jur de 100.000 mc.

Potrivit asociației, problematica protecţiei pădurilor nu poate fi abordată decât într-un ansamblu de măsuri de gestionare durabilă a acestora, nu în răspuns de tip represiv.

„Protecţia pădurilor nu se realizează prin acţiuni represive, ci prin gestionare durabilă. Poziţia industriei lemnului în dezbaterea privind noul Cod Silvic”, susţin reprezentanţii Prolemn.

Ce ar trebui să cuprindă proiectul de Cod Silvic. Varianta Prolemn

Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn susţine şi este implicată în procesul elaborării noului Cod Silvic. A transmis un set de propuneri în etapa de dezbatere publică iniţiată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În expunerea de motive la propunerile transmise, Asociaţia arată că proiectul de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, al unui efort colectiv mare, cu foarte multe deschideri.

„Proiectul noului Cod Silvic are 74 de pagini, cu 164 de articole. Considerăm că acest proiect necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare şi concreteţe necesar unui act normativ”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Totodată, reprezentanţii Prolemn spun că proiectul de Cod Silvic ar trebui să cuprindă obiective explicite – în concordanţă cu obiectivele din politicile europene – privind:

• definirea pădurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei
• obiective privind extinderea fondului forestier naţional
• optimizarea folosinţei terenurilor
• combaterea deşertificării prin împădurirea terenurilor degradate în special în zonele de câmpie deficitare în păduri.

Pe listă sunt menţionate: obiective privind mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă, programe pentru creşterea eficienţei energetice a utilizării resursei de lemn şi valorificarea superioară a masei lemnoase, cu încurajarea prelucrării lemnului în cascadă, prioritar în utilizări industriale cu valoare adăugată mare.

Soluții pentru probleme majore pe piața lemnului

Între problemele majore pentru care noul Cod Silvic ar trebui să vină cu soluţii sunt menţionate: necesitatea unei proceduri funcţionale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice şi norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de păduri şi vegetaţie din afara fondului forestier.

Reprezentanţii Prolemn consideră că este nevoie de o piaţă a lemnului organizată şi transparentă, cu asigurarea continuităţii aprovizionării cu lemn, cu preţuri de referinţă aliniate cu pieţele internaţionale. De asemenea, reprezentanţii organizaţiei solicită stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestaţiile de servicii de exploatare a masei lemnoase şi viziune privind tranziţia la valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, cu valorificarea acesteia din depozite.

Totodată, reprezentanţii Prolemn cer soluţii de finanţare a sectorului forestier şi iniţierea de programe de finanţare concrete, precum şi un sistem de trasabilitate a provenienţei legale a masei lemnoase eficient la prima punere pe piaţă a masei lemnoase, bazat pe definiţia provenienţei legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fără interferenţă în derularea relaţiilor comerciale şi fără a încărca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lanţul de valorificare a masei lemnoase.

De asemenea, aceştia consideră necesar un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone şi activităţi de risc.

sursă: Agerpres