Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Asociaţia Telefonul Copilului: Numărul cazurilor de abuz asupra minorilor sesizate a crescut cu peste 45%. Aproape 2000 de situaţii de agresiuni fizice


Publicat

copil abuzAsociaţia Telefonul Copilului semnalează o creștere dramatică a abuzurilor asupra copiilor. Într-un bilanţ al activităţii pe anul trecut, se arată că Telefonul Copilului (116.111), s-au înregistrat 4.565 de situații de abuz asupra copiilor, abuz de tip bullying, violență în familie și discriminare. Comparativ cu anul precedent, creșterea numărului cazurilor de abuz asupra copiilor este de 45,24%. Forma de abuz preponderent întâlnită în cazuistica Asociației Telefonul Copilului este agresiunea fizică, prezentă în 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe față de anul 2015.

“Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creștere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 și să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur și semnifică faptul că mentalitățile s-au schimbat și că nu mai trăim aceeași resemnare în fața suferinței, mai ales din partea copiilor. Totuși, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislației naționale la cea europeană și mai puțin, însă, la modalități concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranță zero”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

În anul 2016, numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 88.986, iar dintre acestea 10.356 reprezintă cazuri care au necesitat intervenție și monitorizarea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor abilitate la nivel local. Numărul total al cazurilor sesizate la 116 111 în anul 2016 a înregistrat o creștere cu 33,71% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Telefonul Copilului.

Complexitatea cazurilor sesizate la 116 111 a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel. Astfel, durata medie a unui apel a crescut de la 10 – 15 minute, în anii precedenți, la 15 – 30 de minute în anul 2016. Asociația Telefonul Copilului a oferit beneficiarilor, prin intermediul serviciului Telefonul Copilului 116 111, 541.642 de minute de consiliere psiho-socială și juridică gratuite.

32.30% dintre apelanți au expus mai mult de două probleme pentru care au solicitat consiliere psiho-socială/ juridică de lungă durată, iar 8,33% au expus trei probleme.

Nevoia de consiliere psihologică a beneficiarilor a reprezentat un procentaj de 29,83%, respectiv 3.090 de situații. Problemele semnalate au fost legate de: nevoia de comunicare cu privire la exprimarea propriilor gânduri, temeri, sentimente legate de familie în procentaj de 39,40%, probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 32,88%, disfuncționalități în familie în procentaj de 19,29%, depresii și tulburări de comportament în procentaj de 4,94% și comportamente neadecvate manifestate prin gânduri/gesturi extreme în procentaj de 3,49%. 72,85% dintre copii (44,29% fete și 28,56% băieți) au manifestat nevoia de suport psiho-emoțional, iar 27,15% dintre părinți sau alți adulți au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătățirea relației copil – părinți. Pe segmentul gen raportat la grupele de vârstă, datele sunt următoarele: fete 9 – 12 ani (19,29%), fete 16 – 18 ani (11,59%), fete 13 – 15 ani (10,53%), băieți 16 – 18 ani (9,72%), băieți 13 – 15 ani (8,20%), băieți 9 – 12 ani (7,30%), băieți 6 – 7 ani (3,34%) și fete 6 – 7 ani (2,88%).

Principalele forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%). Mediul de desfășurare al abuzului indică următoarele procentaje: în familie (65,71%), familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%). Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (72,96%), un alt copil (9,81%), o altă rudă (6,65%), un alt adult (5,93%) și alte categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinți, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.

Sesizările legate de fenomenul bullying au înregistrat o creștere în procentaj de 25,41% față de anul trecut, respectiv 1.545 de cazuri. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 42,98%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 38,58% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 18,44%. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (81,96%) și în medii precum online / spațiul public (18,04%). Agresorii asociați abuzului de tip bullying au fost: alt copil (97,44%), cadru didactic (1,47%) și alt adult (1,09%). 84,97% au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying (51,02% băieți și 33,95% fete), iar  15,03% părinți sau alți adulți. Pe segmentul gen raportat la grupa de vârstă, datele colectate de Asociația Telefonul Copilului sunt următoarele: băieți 9 – 12 ani (34,15%), fete 9 – 12 ani (23,80%), băieți 16 – 18 ani (7,41%), fete 13 – 15 ani (6,83%), băieți 13 – 15 ani (6,05%), băieți 6 – 7 ani (3,41%), fete 6 – 7 ani (3,32%).

Solicitările de consiliere juridică au înregistrat o creștere în procentaj de 24,42% față de anul 2015, respectiv 1.187 de situații. Acestea s-au referit la: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60,57%, drepturile copilului în procentaj de 24,18% și alocații / prestații sociale în procentaj de 15,25%.

Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2016 provin din: familii nucleare (84,17%), familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, precum si copii ai căror părinți au decedat (2,70%).

Starea emoţională a copiilor la începutul apelului a fost identificată de specialiştii Asociaţiei Telefonul Copilului astfel: 56,57% dintre copii simţeau apăsare, 16,27% frustrare/depresie, 11,64% frică/ anxietate, 9,10% tristeţe/singurătate și 6,42% furie/ panică.

Băieții au contactat cel mai mult Telefonul Copilului 116 111, în procentaj de 40,05%, urmați de fete în procentaj de 34,23%. Părinții sau alți adulți au contactat 116 111 în procentaj de 25,72%.

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat a fost mediul urban (46,89%) urmat de mediul rural (40,34%). În 12,77% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea raportată cu preponderență a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin într-un procentaj de 10,01% dintre situații.

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad.

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania si Telekom Romania Mobile Communication.

Asociaţia Telefonul Copilului este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 8.00-00.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2016, un număr total de 2.263.237 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 69.480 de cazuri care au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Datoriile către stat vor putea fi plătite în rate. Guvernul pregătește o ordonanță prin care sumele restante să fie eșalonate

Publicat

Guvernul ia în calcul să-i păsuiască pe datornici și să îi lase să plătească sumele restante în rate, pe o perioada de 12 luni. De eșalonare vor putea beneficia persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei și persoanele juridice care au restante mai mari de 5000 lei. Condiția este să nu fi avut datorii la stat înainte de declanșarea stării de urgență.

De la începutul stării de urgenţă şi până acum, firmele au cumulat datorii de peste 16 miliarde de lei.

Conform proiectului, facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu rate egale sau inegale, în funcţie de modalitatea propusă de contribuabil în graficul de eşalonare.

Totuşi, trebuie menţionat că, pe perioada pentru care se acordă înlesnirea, contribuabilul va datora dobânzi pentru obligaţiile fiscale eşalonate, de 0,02% pe zi. Dobânzile se calculează pentru fiecare rată din graficul de plată, începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la termenul de plată sau data achitării ratei.

Eşalonarea sumelor restante ar urma să fie făcută pe o perioadă de 12 luni, iar de această facilitate ar urma să beneficieze persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei şi firmele cu restanţe mai mari de 5000 lei..

Contribuabilii care vor să beneficieze de această facilitate, trebuie să depună o cerere până la ‪dată de 15 decembrie 2020‬, potrivit proiectului ordonanţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. În plus, trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare.

Calendarul de rambursare a datoriilor va fi lăsat la latitudinea firmelor, dar nu trebuie să depășească un an.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanţelor vine cu un nou proiect de OUG menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăţi financiare operatorilor economici din toate domeniile, la câteva luni distanţă de la apariţia OUG nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020.

Protrivit Agerpres prin acest proiect Guvernul introduce o nouă facilitate care constă în înlesnirea la plată pentru contribuabilii care au acumulat obligaţii fiscale ulterior declarării stării de urgenţă, respectiv după data de 16 martie 2020. Aceştia vor avea posibilitatea să solicite eşalonarea la plată a acestor sume, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligaţi să constituie garanţii în acest scopUn alt avantaj constă în faptul că solicitantul îşi va stabili singur calendarul de rambursare pe perioada eşalonării.

Noua procedură a eşalonării, derogatorie şi mult simplificată faţă de cea existentă, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligaţii fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiţii:

  • -să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • -să nu se regăsească în procedură de insolvenţă sau dizolvare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Călin Popescu Tăriceanu și liderii din 21 de județe au demisionat din ALDE. Vor candida la parlamentare pe listele PRO România

Publicat

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va înscrie în Pro România şi va candida pe listele acestei formaţiuni politice la alegerile parlamentare. Alături de acesta, au mai demisionat și se vor înscrie în PRO România alți lideri de filiale județene ALDE. Pe listă nu se regăsesc și reprezentanți din Alba, ceea ce ar însemna că județul nu ar avea candidați pentru Senat sau Camera Deputaților.

Reprezentanţii ALDE precizează, într-un comunicat de presă, că pe 8 octombrie conducerea partidului a aprobat protocolul de fuziune între ALDE şi Pro România, fuziunea urmând a fi validată pe 8 noiembrie la congres.

„Procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie prevăd ca termen de depunere a listelor la alegerile parlamentare data de 22 octombrie. Prevederile legale în cazul fuziunii a două partide obligă ALDE şi Pro România să candideze pe o listă comună, iar hotărârea Delegaţiei Permanente a ALDE de a aproba fuziunea cu Pro România implică obligaţia tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare să candideze pe lista Pro România. Acest lucru presupune asumarea inclusiv a calităţii de membru de partid PRO România. Această obligaţie revine tuturor membrilor ALDE care urmează să candideze la alegerile parlamentare şi îl vizează inclusiv pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu”, precizează comunicatul transmis de ALDE.

În afară de Tăriceanu, din partea ALDE se vor mai afla pe liste, printre alţii, Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram.

Potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Politic Executiv al ALDE, au fost înscrise la vot următoarele demisii/numiri:
– Călin Popescu-Tăriceanu din funcția de Președinte ALDE (începând cu data de 20 octombrie 2020); numire în funcția de Președinte interimar ALDE – Daniel Chițoiu, vicepreședinte ALDE; cooptare în funcția de membru al Biroului Politic Executiv ALDE a lui Mihai Ruse;
– Constantin Basangiac – demisie din funcție membru ALDE (filiala Giurgiu) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Alexandru Vladu în funcția de președinte interimar al filialei
– Traian Bendorfean – demisie din funcție membru ALDE (filiala Mureș) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Doru Rus în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Mureș
– Robert Hristea demisie din funcție membru ALDE (filiala Argeș) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Olărescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Argeș
– Constantin Avram – demisie din funcție membru ALDE (filiala Bacău) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Maricica Luminița Coșa în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bacău
-numire Constantin Brașoveanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bistrița Năsăud
– Roxana Țurcanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Botoșani) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Bogdan Corneliu Dăscălescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Botoșani
– Cristian Dima – demisie din funcție membru ALDE (filiala Galați) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Radu Cosca în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Galați
– Nistor Duval demisie din funcție membru ALDE (filiala Dolj) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Andra Mirela Popescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Dolj
– Mircea Ioan Moloț – demisie din funcție membru ALDE (filiala Hunedoara) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Cornel Cristian Coroescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Hunedoara
– Varujan Vosganian – demisie din funcție membru ALDE (filiala Iași) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Costel Irimia în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Iași
– Cătălin Beciu demisie din funcție membru ALDE (filiala Prahova) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Constantin Nemeș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Prahova
– Valeriu Crișan – demisie din funcție n membru ALDE (filiala Sălaj) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Ambroziu Perneș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sălaj
– Marin Horațiu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sibiu) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Violeta Sora în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sibiu
– Adrian Ștef – demisie din funcție din membru ALDE (filiala Satu Mare) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Florin Dumitru Ionici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Satu Mare
– Octavian Ilișoi – demisie din funcție membru ALDE (filiala Suceava) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marcel Dan Roibu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Suceava
– Samuel Calotă – demisie din funcție membru ALDE (filiala Teleorman) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numireGabriel Geagulea în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Teleorman
– Emilian Frîncu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vâlcea) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Liviu Dan în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vâlcea
– Daniel Olteanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vaslui) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Mihai Marian în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vaslui
– Tudor Tim Ionescu – demisie membru ALDE (filiala Sector 1, București) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Oana Mina Drăghici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 1
– Andrei Metehău – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector2, București) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Teodor Gui în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 2
-Adrian Chiotan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 4, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute in partid; numire Viorica Toma în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 4, conform Art.75 lit n) din Statutul ALDE;
– Bogdan Trifan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 6, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marin Cupăreanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 6

surse: agerpres.ro, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câtă mâncare aruncă la gunoi fiecare român – studiu realizat în Ungaria. Europa risipește 89 de milioane de tone pe an

Publicat

Românii aruncă 5 milioane de tone de mâncare pe an, potrivit unui document al Autorității pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, care face o comparație între țara vecină și alte țări.  

89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa.

Situația este confirmată și de autoritățile din România. Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României, a anunţat recent că fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie.

Hanganu a mai spus că ținta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Valoarea voucherului pentru ”Afterschool” a scăzut la jumătate, iar lista beneficiarilor este restrânsă. Condiții

Publicat

Tichetul educațional pentru programul „Şcoală după şcoală” este, în acest an școlar în valoare de 200 de lei pe lună, iar la acesta au acces elevii din clasele primare care provin din medii vulnerabile.

Inițial, în vara acestui an, Parlamentul aprobase valoarea tichetului de 400 de lei (0,8 ISR), însă Guvernul a redus valoarea la 200 de lei, prin OUG 171/2020, publicată în 15 octombrie în Monitorul Oficial.

Totodată, a fost restrânsă accesibilitatea la acest facilități. Programul se adresează doar elevilor aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii rome, elevii din mediul rural, elevii cu dizabilitaţi, elevii din comunităţile dezavantajate economic, potrivit avocatnet.ro.

Tichetul va fi doar în format electronic, nu fizic cum stabilise Parlamentul.

Programul „Şcoală după şcoală” este inclus în Legea educaţiei din 2011, dar este primul an în care părinţii elevilor din clasele primare care provin din medii defavorizate pot primi tichete pentru acoperirea cheltuielilor indiferent dacă elevii participă la un astfel de program în sistemul public sau privat.

Data limită până la care pot fi cerute aceste tichete este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate și actele necesare se vor stabili prin ordin al ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate