Augustin Lazăr: 11 brăţări dacice furate, în urmărire prin Interpol şi FBI. Unele dintre ele, expuse la case de licitaţii. Alte artefacte în circuitul „spălarea trecutului”

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a dezvăluit miercuri, la conferința de prezentare a bilanțului pe anul 2014, că 11 brăţări dacice furate din situri din România şi nerecuperate încă sunt date în urmărire prin Interpol şi FBI şi că unele dintre acestea au fost expuse la vânzare de case de licitaţii.  Pe lângă brăţările de aur, mai sunt şi Kosoni, monede Lisimah sau alte artefacte „pierdute” în procesul numit de arheologi „spălarea trecutului”, în locaţii din Europa, SUA sau chiar Australia. Recuperarea acestora este o activitate de durată.

”În cazul brățărilor dacice, diferența de la 13 la 24 de piese se știe că există. Există informații, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite și vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate și apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, a declarat procurorul general al Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr.

Acesta a precizat că sunt localizate și în curs de recuperare alte tipuri de artefacte, precum Kosoni, monede Lisimah sau legi municipale ale unor orașe antice.

În cazul brățărilor dacice, procurorul general a adăugat faptul că se dețin imagini și se cunoaște greutatea unora dintre acestea, fiind expuse la vânzare în anumite case de licitații.

Totodată, se dețin documente, chiar și rapoarte de expertiză ale pieselor expuse, doar că acestea se află ”undeva pe circuit, în procesul de spălare de bani și artefacte, denumit de arheologi <<spălarea trecutului>>”.

”Avem peste tot în lume, în Europa, Statele Unite ale Americii, chiar și în Australia. Traficul cu artefacte în lume funcționează de multă vreme, dar nu au fost niciodată atât de multe artefacte care să marcheze atât de puternic aceste trasee pe cât au marcat artefactele furate din România. Ele au lăsat urme peste tot pe unde au mers. Au lăsat imagini, au lăsat contracte de vânzare-cumpărare, rapoarte de expertiză, tranzacții electronice”, a menţionat Augustin Lazăr.

Citeşte şi FOTO|„Tezaure Dacice”: Expoziţie de monede preţioase şi brăţări dacice, recuperate de statul român din Germania, Anglia şi America expuse la Muzeul Unirii

În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.027 monede Koson din aur (cca 8,62 Kg) 37 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 213 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.

Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI.

În perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO.

Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro.

Citeşte şi Dosarul brăţărilor dacice: Pedeapsă redusă de la 12 la 7 ani de închisoare pentru Iulian Ceia. Sentinţă la Curtea de Apel Alba Iulia

În “Dosarul brăţărilor dacice”, după 10 ani de termene în instanţă, Înalta Curte a dat sentinţă definitivă în 17 decembrie 2014. Iulian Ceia, considerat capul reţelei de “căutători de comori”, a scăpat doar cu doi ani de închisoare, după ce magistraţii au constatat prescrierea răspunderii penale pentru infracţiunile de tăinuire în formă continuată şi violare de domiciliu. Pedeapsa de închisoare a fost aplicată pentru lipsire de libertate în mod ilegal (parte vătămată Niţu Cristian Bogdănel). La Curtea de Apel Alba Iulia, acesta a fost condamnat, în decembrie 2013, la 7 ani de închisoare, pedeapsă redusă faţă de 12 ani, cât a primit la Tribunalul Hunedoara, în acelaşi dosar. Ceia are acum domiciliul în Bucureşti.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse mai grele, respectiv până la şase ani de închisoare.