Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Autostrada Sebeș-Turda: CNAIR, obligat să dea 85.000 de euro despăgubiri unei familii din Alba Iulia, afectată de construcție


Publicat

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Statul Român au atacat la Curtea de Apel Alba Iulia o decizie a Tribunalului Alba, prin care au fost obligați la plata despăgubirilor de 70.000 euro, despăgubiri materiale și 15.000 de euro, despăgubiri morale, către o familie din Alba Iulia, deoarece construcția Autostrăzii Sebeș-Turda, coridorul din Oarda de Sus, încalcă dreptul la proprietare privată a familiei.

Mai exact, în timpul procesului de la Tribunalului Alba, unde familia a cărui imobil este afectat de construcția autostrăzii, judecătorii au reținut următoarele aspecte:

”Reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului situat administrativ în Alba Iulia – Oarda de Sus.

Prin HG nr. 399/2014 s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții „Autostrada Sebeș – Turda”, coridor ce cuprinde și imobile situate în Oarda de Sus, nefiind însă cuprins în procedura de expropriere.

Amplasamentul lucrării a fost actualizat în temeiul studiului de fezabilitate final, potrivit detaliilor tehnice, deoarece în cursul anului 2007 s-a prevăzut realizarea obiectivului de investiție „drum expres”, iar în cursul anului 2013 s-a prevăzut că investiția este la nivel de autostradă.

În acest context, reclamanții susțin că prin modalitatea de stabilire a traseului autostrăzii, dreptul lor de proprietate este afectat, atât prin diminuarea drastică a valorii proprietății, cât și prin îngrădirea exercitării atributelor sale, operând practic o expropriere de fapt, care angajează răspunderea civilă delictuală a pârâților”

În acest context, instanța constată că în speță, potrivit certificatului de urbanism nr. (…) coroborat cu planul de amplasament și delimitare a imobilului față de limitele de protecție ale autostrăzii întocmit de expert M. I. (fila 23) rezultă că imobilul reclamanților este afectat de zona de protecție a autostrăzii Sebeș – Turda cu interdicție de construire, după cum urmează:

– distanța dintre coridor expropriere și limita proprietății pe latura de N,NE =12,35 m;

– distanța dintre coridor expropriere și construcție pe latura de N,NE =14,21 m;

– distanța de la axul autostrăzii la limita proprietate pe latura de sud = 31,11 m ;

– distanța de la axul autostrăzii la construcție pe latura de sud = 49,92 m ;

– distanța de la coridor expropriere și limita de proprietate pe latura de sud = 6,5 m ;

– distanța de la coridor expropriere și construcție pe latura de sud = 26,56 m ;

În ce privește chestiunea limitelor de amplasare, deși pârâta CNAIR a contestat concluziile expertului M. I., instanța reține că acestea sunt confirmate parțial de înscrisurile de la filele 292-299 vol. II, cu precizarea că expertul a identificat limitele proprietății (teren +construcție) față de limitele culoarului de expropriere în timp ce anexa 9 poziționează doar clădirea față de limitele culoarului de expropriere.

Potrivit art. 17 din OG 43/1997 privind regimul drumurilor, zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Conform alin. 2 al aceluiași text de lege, zonele de protecție rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în proprietate, cu obligația ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranță a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranța circulației sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafață.

d) lucrări de defrișare de păduri de pe versanții împăduriți adiacenți drumului; pentru astfel de lucrări, administratorul domeniului silvic va solicita acordul administratorului drumului.

Prin urmare, este evident că reclamanților le este afectat exercițiul dreptului de proprietate prin îngrădirea atributelor de posesie, folosință și dispoziție, aceștia neputându-le exercita în mod absolut și exclusiv.

…..

În cazul reclamanților, atributul folosinței este încălcat prin faptul că deși sunt proprietari, aceștia nu sunt lăsați să utilizeze imobilele conform intereselor proprii, în acest mod, orice utilizare a terenului devenind imposibilă, iar o eventuală demarare a unor construcții fără actele administrative prevăzute de lege, fiind calificată ca infracțiune (articolul 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție). De la încălcarea folosinței, la dispariția oricărei posibilități reale de a dispune de bun, este doar un pas, orice încercare de a dispune prin acte între vii cu titlu oneros de imobil fiind sortită eșecului având în vedere că orice alt nou proprietar se va vedea supus acelorași restricții.

În acest context, instanța reține că, în principiu, construcția autostrăzii corespunde unui interes general, asigurând legătura corespunzătoare cu autostrada A1 (Sibiu – Deva) și A3 (Câmpia Turzii – Gilău) în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil, rapid și eficient și integrarea cu rețelele de transport ale UE, urmărind transferarea traficului rutier de tranzit în afara zonei urbane pentru reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă, reducerea numărului de accidente, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea economică și socială a zonelor traversate, reducerea poluării fonice, etc.

Cu toate acestea, în speță, reclamanții sunt ținuți să suporte o sarcină exorbitantă și disproporționată în condițiile în care toate beneficiile unui astfel de obiectiv de interes public se repercutează negativ în plan privat, aceștia fiind puși în situația de a suporta îngrădiri ale dreptului de proprietate și toate efectele negative generate de amploarea autostrăzii la câțiva zeci de metri de locuința lor.

Practic, impactul pozitiv asupra localităților pentru care autostrada preia traficul de tranzit (reducerea emisiilor de poluanți, a nivelului de zgomot, etc) se transferă ca impact negativ asupra comunităților/ locuințelor rămase la limita culoarului de expropriere, nevoite să suporte nivelul crescut al emisiilor de poluanți /nivelul de zgomot din zona autostrăzii, restricțiile impuse de zona de protecție, devalorizarea drastică a proprietăților situate în aceste zone” , se arată într-un extras al motivării judecătorilor de la Tribunalului Alba.

În data de 19.12.2018, judecătorii de la Tribunalul Alba au decis: ” Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Admite acţiunea civilă formulată de reclamanţii (…) împotriva pârâţilor Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sediul în (…) şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul (…) Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 70.000 Euro cu titlu de despăgubiri materiale şi 15.000 Euro cu titlu de despăgubiri morale. Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 13090 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în 30 de zile.” se arată în decizia judecătorilor de la Tribunalul Alba.

În urma sentinței de la Tribunalul Alba, CNAIR și Statul Român au formulat un apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar o primă ședință nu a fost încă fixată.

foto arhiva Alba24.ro.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Asocierea RER Invest- Retim a câștigat licitația pentru Centrul de Deșeuri de la Galda de Jos. Polaris a depus o contestație

Publicat

 Asocierea RER Vest SA Timişoara (lider) cu Retim Ecologic Service a câștigat licitația pentru operarea  Centrului de Management al Deşeurilor de la Galda de Jos, dar firma Polaris a depus o contestație la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.). 

Contractul cu o valoare estimată de 63.518.681 de lei, respectiv circa 13,1 milioane de euro, a fost câștigat de cele două firme în asociere, în luna octombrie, iar contestația depusă de Polaris în termenul legal de 10 zile,  va fi analizată de CNSC.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Concesionarea Centrului de Deșeuri de la Galda de Jos: Patru firme au depus oferte. Miza, peste 13 milioane de euro

Firmele care au participat la licitație au fost: Supercom SA Bucureşti, Girexim Uiversal SA Piteşti, Asocierea RER Vest SA Timişoara (lider) cu Retim Ecologic Service şi Asocierea Polaris Mediu SRL Târgu Jiu (lider) cu Polaris M. Holding SRL Constanţa.

În trecut, mai exact, înn toamna anului 2019, Consiliul Judeţean a decis anularea precedentei achiziţii după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a admis în parte contestaţiile depuse de doi dintre operatorii care au participat la precedenta procedura de achiziţie publică.

Contractul va fi încheiat pe o durată de 6 ani, iar dacă contestația va fi respinsă,  Asocierea RER Vest SA Timişoara (lider) cu Retim Ecologic Servicear urma să administreze Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos şi staţiile de transfer de la Blaj şi Tărtăria, dar şi procesul de transport a deşeurilor de la staţiile de transfer la centrul de la Galda de Jos.

Instalaţiile au fost finalizate încă din 2017, însă sunt nefolosite datorită imposibilităţii concesionării acestora către un operator privat.

Potrivit documentației, infrastructura de deșeuri din județul Alba este compusă din:

1. Instalații noi realizate prin proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Alba” și proiectul „Fazarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Alba”:

Centru de Management Integrat al Deșeurilor, Galda de Jos – compus din depozit ecologic (capacitate 543.000 mc), stație de sortare (capacitate 42.213 to/an) și stație de tratare mecano-biologică simplă (capacitate 85.566 to/an)
Stația de transfer deșeuri Blaj (capacitate 15.000 to/an)
Stația de transfer deșeuri Tărtăria (capacitate 33.044 to/an)
2. Instalații existente realizate de către unele unități adminstrativ teritoriale:

Stația de sortare Aiud (investiție PHARE)
Stația de sortare Zlatna (Program pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinți, Zlatna și Copșa Mică)
Stația de transfer Abrud (investiție PHARE)
Stația de sortare Baia de Arieș (investiție PHARE)

Zona 1

Sub-zona 1.1 – Alba Iulia, Teiuș. Berghin, Ciugud, Cricău, Ighiu, Întregalde, Mihalț, Ohaba, Sântimbru, Stremț
Sub-zona 1.2 – Aiud, Livezile, Lopadea Nouă, Mirăslău, Ponor, Rădești, Rimetea, Rîmeț
Sub-zona 1.3 – Ocna Mureș, Fărău, Hopârta, Lunca Mureșului, Noșlac, Unirea

Zona 2

Sebeș, Cugir, Blandiana, Ceru Băcăinți, Câlnic, Cut, Daia Română, Doștat, Gârbova, Pianu, Săliștea, Săsciori, Șibot, Șpring, Șugag, Vințu de Jos

Zona 3

Sub-zona 3.1 – Zlatna, Almașu Mare, Meteș
Sub-zona 3.2 – Abrud, Bucium, Ciuruleasa, Mogoș, Roșia Montană
Sub-zona 3.3 – Câmpeni, Albac, Arieșeni, Avram Iancu, Horea, Gârda de Sus, Poiana Vadului, Scărișoara, Sohodol, Vadu Moților, Vidra
Sub-zona 3.4 – Baia de Arieș, Bistra, Lupșa, Ocoliș, Poșaga, Sălciua

Zona 4

Blaj, Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău, Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Jos, Jidvei, Roșia de Secaș, Sâncel, Șona, Valea Lungă

CITEȘTE ȘI: Groapa de gunoi de la Galda, rămâne nefuncțională. Consiliul Județean Alba, obligat să refacă licitația de la zero

Cum se va realiza transferul deșeurilor, în județ

Potrivit caietului de sarcini, deșeurile municipale colectate separat vor fi transportate de către operator după cum urmează:

la Stația de transfer Blaj – deșeurile din zona 4 (deșeuri reziduale și deșeuri reciclabile)

la Stația de transfer Tărtăria – deșeurile din zona 2 (deșeuri reziduale și deșeuri reciclabile)

Transferul deșeurilor la CMID Galda de Jos se va realiza prin stațiile Blaj, Tărtăria de către operatorul de instalații. În plus față de deșeurile municipale, la stațiile de transfer vor fi stocate temporar următoarele categorii de deșeuri:

deșeurile stradale colectate de operatorii specializați
deșeurile predominant vegetale colectate din parcuri, grădini și cimitire
deșeurile periculoase menajere colectate separat, deșeurile voluminoase, DEEE-urile colectate de la populație și de la agenții economici și deșeurile provenite din construcții și demolări
Primele două categorii de deșeuri vor fi transferate la CMID Galda de Jos, iar în ceea ce privește fluxurile speciale de deșeuri, acestea vor fi valorificate/eliminate după caz unor operatori specializați.

Prin proiect s-a construit o stație de sortare și o instalație de tratare mecano-biologică, amplasate în cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Galda de Jos.

La stația de sortare din cadrul CMID Galda de Jos, ce va avea o capacitate de 42.213 to/an, vor ajunge deșeurile reciclabile din zona 1 (deșeuri reciclabile din sub-zona 1.1 – 1.3 și deșeuri reciclabile de la stațiile de transfer Abrud, Blaj și Tărtăria). Deșeurile reciclabile vor fi colectate pe 3 fracții, respectiv hârtie și carton, plastic, metal și sticlă.

La stația de tratare mecano-biologică (TMB) din cadrul CMID Galda de Jos, cu o capacitate de 85.566 to/an, vor ajunge deșeurile reziduale din zona 1, sub-zona 3.1 și  de la stațiile de transfer Abrud, Blaj și Tărtăria. Deșeurile reziduale reprezintă astfel cea de-a patra fracție de deșeuri colectată de la populație și agenții economici care va fi tratată prin Stația TMB Galda de Jos. Deșeurile reziduale provin din următoarele categorii de deșeuri: deșeuri menajere, deșeuri similare, deșeuri din parcuri și grădini, deșeuri din piețe, deșeuri stradale.

Depozitul, cu o durată estimată de viață de 21 de ani, va avea două celule și un volum total de 1.926.000 mc. Prima celulă este construită și va avea o durată de viață de 6 ani și un volum de 543.000 mc.

Depozitarea deșeurilor se va realiza prin Depozitul ecologic de deșeuri din cadrul CMID Galda de Jos și va deservi populația județului Alba.

În Depozitul ecologic vor fi depozitate următoarele categorii de deșeuri:

reziduri de la stațiile de sortare + deșeuri reciclabile cu un grad de impurificare
reziduri de la stația de tratare mecano-biologică
compost rezultat de la stația de tratare mecano-biologică
nămol de la stațiile de eporare în proporție de maxim 10% din deșeurile depozitate

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat de presă Ioan Lazăr, candidat PRO România pentru Camera Deputaților: Suntem PROlocuri de muncă în județul Alba!

Publicat

”Toți cei care acordăm salarii și avem o responsabilitate față de angajații noștri și familiile lor știm ce înseamnă această criză fără precedent.

Nu este nimic mai apăsător pentru o familie decât pierderea locului de muncă și nesiguranța zilei de mâine. Despre eșecul IMM Invest orice discuție este de prisos. Acum, în programul de GRANT-uri asigurate prin Guvernul PNL s-au înscris 29.250 de firme din România, dintre care 551 de firme din Alba.

Primele aproximativ 6.000 la nivel de țară vor beneficia de finanțarea pentru capitalul de lucru.

Cum vor supraviețui restul de 23.000 de companii care au aplicat pentru program?

Cum vor putea să mențină locurile de muncă?

Cum vor putea să achite taxele și impozitele la stat?

Un stat în care cetățenii se vor confrunta cu șomaj și companiile se vor confrunta cu lipsa lichidității va fi un stat care nu va putea să își susțină dezvoltarea.

Peste 90% dintre firmele din Alba care au aplicat nu vor putea avea acces la finanțare. Ce facem în acest caz cu economia județului Alba?

Avem încredere în bunele măsuri luate pentru combaterea virusului de toți agenții economici și nu considerăm necesară intervenția brutală a statului în buna desfășurare a activității lor; susținem menținerea deschisă a activității tuturor firmelor pentru că în ultimele luni au dat dovadă de o mare responsabilitate.

Responsabilitatea este a noastră a tuturor! Votează PRO”, a declarat Ioan Lazar, Candidat pentru Camera Deputaților PRO ROMÂNIA.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Informare meteo: Ninsori și vânt puternic, la munte, din această noapte. Ploi și precipitații mixte în restul țării

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie informează că din această noapte vor fi intensificări ale vântului, la munte, iar ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare. În rest, va ploua și sunt posibile precipitații mixte.

De vineri noapte, 30 octombrie, ora 2.00 până sâmbătă, 31 octombrie, ora 20.00, vântul va prezenta intensificări în cea mai mare parte a zonei montane, cu viteze de 60-80 km/h, iar pe crestele Carpaților Meridionali, rafalele vor depăși temporar 90 km/h.

La munte, în general la altitudini mai mari de 1500 m, ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare și local se va depune strat de zăpadă.

Vântul va prezenta intensificări și în celelalte regiuni, dar mai ales în sudul și vestul Olteniei, unde se vor atinge viteze de 50-60 km/h.

Temporar va ploua în cea mai mare parte a țării, iar pe parcursul zilei de sâmbătă (31 octombrie), în Subcarpații Moldovei vor fi posibile precipitații mixte. Pe arii restrânse cantitățile de apă vor depăși 15-20 l/mp.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC GCS: TOP incidența pe județe a cazurilor COVID. Alba, pe locul 3. Situația din 29 octombrie

Publicat

Grupul de Comunicare Strategică a transmis joi, 29 octombrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Județele cu incidență de peste 3 la mia de locuitori în ultimele 14 zile sunt:

  • Cluj – 4,3  (anterior 4,09)
  • Sălaj – 4,11 (anterior 3,43)
  • Alba – 3,8  (anterior 3,72)
  • București are incidența de 3,69 (anterior 3,81)
  • Timiș – 3,61 (anterior 3,39)
  • Harghita – 3,32 (anterior 3,22)

Astăzi au fost raportate 6.481 cazuri noi de COVID în țară, un nou record negativ de la începutul pandemiei.

TOP județe în funcție de incidența COVID la 14 zile (incidență peste 2 la mia de locuitori) – sursă GCS:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi / Incidența cazuri COVID la 14 zile:

  • Cluj – 8620 – 371 – 4,3
  • Sălaj – 2491 – 198 – 4,11
  • Alba – 4659 – 195 – 3,8 (potrivit DSP Alba, 4.874 cazuri în total, 199 noi)
  • Mun. București – 34247 – 1129 – 3,69
  • Timiș – 8516 – 372 – 3,61
  • Harghita – 2878 – 114 – 3,32
  • Bihor – 6187 – 260 – 2,85
  • Mureș – 4761 – 160 – 2,8
  • Sibiu – 4914 – 260 – 2,73
  • Arad – 5085 – 233 – 2,71
  • Brașov – 9315 – 209 – 2,61
  • Dolj – 6005 – 205 – 2,54
  • Maramureș – 4184 – 161 – 2,43
  • Vâlcea – 4749 – 131 – 2,3
  • Covasna – 2103 – 57 – 2,28
  • Teleorman – 2983 – 65 – 2,11
  • Dâmbovița – 6247 – 84 – 2,05

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate