Autostrada Sebeș-Turda: CNAIR, obligat să dea 85.000 de euro despăgubiri unei familii din Alba Iulia, afectată de construcție

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Statul Român au atacat la Curtea de Apel Alba Iulia o decizie a Tribunalului Alba, prin care au fost obligați la plata despăgubirilor de 70.000 euro, despăgubiri materiale și 15.000 de euro, despăgubiri morale, către o familie din Alba Iulia, deoarece construcția Autostrăzii Sebeș-Turda, coridorul din Oarda de Sus, încalcă dreptul la proprietare privată a familiei.

Mai exact, în timpul procesului de la Tribunalului Alba, unde familia a cărui imobil este afectat de construcția autostrăzii, judecătorii au reținut următoarele aspecte:

”Reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului situat administrativ în Alba Iulia – Oarda de Sus.

Prin HG nr. 399/2014 s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții „Autostrada Sebeș – Turda”, coridor ce cuprinde și imobile situate în Oarda de Sus, nefiind însă cuprins în procedura de expropriere.

Amplasamentul lucrării a fost actualizat în temeiul studiului de fezabilitate final, potrivit detaliilor tehnice, deoarece în cursul anului 2007 s-a prevăzut realizarea obiectivului de investiție „drum expres”, iar în cursul anului 2013 s-a prevăzut că investiția este la nivel de autostradă.

În acest context, reclamanții susțin că prin modalitatea de stabilire a traseului autostrăzii, dreptul lor de proprietate este afectat, atât prin diminuarea drastică a valorii proprietății, cât și prin îngrădirea exercitării atributelor sale, operând practic o expropriere de fapt, care angajează răspunderea civilă delictuală a pârâților”

…

În acest context, instanța constată că în speță, potrivit certificatului de urbanism nr. (…) coroborat cu planul de amplasament și delimitare a imobilului față de limitele de protecție ale autostrăzii întocmit de expert M. I. (fila 23) rezultă că imobilul reclamanților este afectat de zona de protecție a autostrăzii Sebeș – Turda cu interdicție de construire, după cum urmează:

– distanța dintre coridor expropriere și limita proprietății pe latura de N,NE =12,35 m;

– distanța dintre coridor expropriere și construcție pe latura de N,NE =14,21 m;

– distanța de la axul autostrăzii la limita proprietate pe latura de sud = 31,11 m ;

– distanța de la axul autostrăzii la construcție pe latura de sud = 49,92 m ;

– distanța de la coridor expropriere și limita de proprietate pe latura de sud = 6,5 m ;

– distanța de la coridor expropriere și construcție pe latura de sud = 26,56 m ;

În ce privește chestiunea limitelor de amplasare, deși pârâta CNAIR a contestat concluziile expertului M. I., instanța reține că acestea sunt confirmate parțial de înscrisurile de la filele 292-299 vol. II, cu precizarea că expertul a identificat limitele proprietății (teren +construcție) față de limitele culoarului de expropriere în timp ce anexa 9 poziționează doar clădirea față de limitele culoarului de expropriere.

Potrivit art. 17 din OG 43/1997 privind regimul drumurilor, zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Conform alin. 2 al aceluiași text de lege, zonele de protecție rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în proprietate, cu obligația ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranță a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranța circulației sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafață.

d) lucrări de defrișare de păduri de pe versanții împăduriți adiacenți drumului; pentru astfel de lucrări, administratorul domeniului silvic va solicita acordul administratorului drumului.

Prin urmare, este evident că reclamanților le este afectat exercițiul dreptului de proprietate prin îngrădirea atributelor de posesie, folosință și dispoziție, aceștia neputându-le exercita în mod absolut și exclusiv.

…..

În cazul reclamanților, atributul folosinței este încălcat prin faptul că deși sunt proprietari, aceștia nu sunt lăsați să utilizeze imobilele conform intereselor proprii, în acest mod, orice utilizare a terenului devenind imposibilă, iar o eventuală demarare a unor construcții fără actele administrative prevăzute de lege, fiind calificată ca infracțiune (articolul 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție). De la încălcarea folosinței, la dispariția oricărei posibilități reale de a dispune de bun, este doar un pas, orice încercare de a dispune prin acte între vii cu titlu oneros de imobil fiind sortită eșecului având în vedere că orice alt nou proprietar se va vedea supus acelorași restricții.

În acest context, instanța reține că, în principiu, construcția autostrăzii corespunde unui interes general, asigurând legătura corespunzătoare cu autostrada A1 (Sibiu – Deva) și A3 (Câmpia Turzii – Gilău) în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil, rapid și eficient și integrarea cu rețelele de transport ale UE, urmărind transferarea traficului rutier de tranzit în afara zonei urbane pentru reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă, reducerea numărului de accidente, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea economică și socială a zonelor traversate, reducerea poluării fonice, etc.

Cu toate acestea, în speță, reclamanții sunt ținuți să suporte o sarcină exorbitantă și disproporționată în condițiile în care toate beneficiile unui astfel de obiectiv de interes public se repercutează negativ în plan privat, aceștia fiind puși în situația de a suporta îngrădiri ale dreptului de proprietate și toate efectele negative generate de amploarea autostrăzii la câțiva zeci de metri de locuința lor.

Practic, impactul pozitiv asupra localităților pentru care autostrada preia traficul de tranzit (reducerea emisiilor de poluanți, a nivelului de zgomot, etc) se transferă ca impact negativ asupra comunităților/ locuințelor rămase la limita culoarului de expropriere, nevoite să suporte nivelul crescut al emisiilor de poluanți /nivelul de zgomot din zona autostrăzii, restricțiile impuse de zona de protecție, devalorizarea drastică a proprietăților situate în aceste zone” , se arată într-un extras al motivării judecătorilor de la Tribunalului Alba.

În data de 19.12.2018, judecătorii de la Tribunalul Alba au decis: ” Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Admite acţiunea civilă formulată de reclamanţii (…) împotriva pârâţilor Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sediul în (…) şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul (…) Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 70.000 Euro cu titlu de despăgubiri materiale şi 15.000 Euro cu titlu de despăgubiri morale. Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 13090 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în 30 de zile.” se arată în decizia judecătorilor de la Tribunalul Alba.

În urma sentinței de la Tribunalul Alba, CNAIR și Statul Român au formulat un apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar o primă ședință nu a fost încă fixată.

foto arhiva Alba24.ro.