Sute de oameni din toate colțurile țării au ajuns vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție din București, pentru a depune mărturie în dosarul Revoluţiei. Printre aceștia s-a aflat și Mihai, un șofer de autobuz din Alba. Acesta avea doar 17 ani când tatăl său, șofer de Salvare, a fost împușcat în cap în timp ce transporta un pacient la Turda. Bărbatul a povestit, pentru Radio Europa Liberă România, că timp de 30 de ani nu i-a spus nimeni că are dreptul la o pensie de urmaș.
La instanța supremă, al doilea termen în procedura de Cameră preliminară în dosarul Revoluţiei a adunat vineri, 21 februarie, sute de oameni din toate colţurile ţării, victime sau urmaşi ai celor decedaţi în urma evenimentelor de acum 30 de ani. ÎCCJ a amânat pentru data de 27 martie dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
Printre cei prezenți s-a aflat și un bărbat din Alba, care a făcut opt ore și jumătate cu trenul de la Alba Iulia până la București, pentru a participa la proces.
„Aveam 17 ani la Revoluţie. Pe 23 decembrie 1989, mama a fost anunţată de un coleg de muncă că tatăl meu e mort. Era şofer de Salvare, transporta un pacient pentru dializă la Turda. A fost împuşcat în cap. L-au lăsat toată noaptea acolo, aplecat peste volan. I-am adunat creierii a doua zi de pe plafonul maşinii. Ce oameni sunt ăia care trag în Salvare?”, a povestit Mihai, un șofer de autobuz din Alba, pentru Radio Europa Liberă România
Este unul dintre cei 150 care s-au constituit părţi civile – victime, urmaşi ai celor decedaţi sau participanţi la Revoluţia din 1989 – care au ţinut să fie prezenţi la al doilea termen al procesului. La 30 de ani de la evenimentele tragice de care i-au marcat destinul este resemnat.
„Am primit un an o pensie de urmaş, până am devenit major. Nu mi-a spus nimeni că am dreptul în continuare la acest ajutor. La termenul trecut am avut noroc de un băiat de la Botoşani care mi-a spus că trebuia să primesc în continuare ajutor, fiind urmaş al victimelor Revoluţiei. Îmi fac acum actele, o să primesc 2.000 de lei pe lună. Bunicul meu a venit din război fără o mână, dar măcar a scăpat. Şi aici acasă, te omoară golanii”, a mai explicat Mihai, care în prezent are un salariu de 2500 de lei.
Întrebat cine a tras în tatăl său, Mihai este pentru prima dată ferm: „Armata!”
Dosarul Revoluției, trimis în judecată în aprilie 2019
Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.
Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..
În acest context, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22 decembrie 1989 (orele 12:00), arată procurorii.
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.
Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.
