Bac diferențiat, generalizarea ”afterschool”, reforma carierei didactice. Planuri în Educație din programul de guvernare

Bacalaureat diferențiat, generalizarea programului ”Școală după școală” și ”Masa caldă” sau reforma carierei didactice sunt câteva dintre măsurile din Planul de Guvernare Cîțu, la capitolul Educație.

Se pune accent pe competențe digitale, dar și pe învățământul profesionat, sunt prevăzute centre wifi-campus în fiecare școală.

Vezi DOCUMENT: PROGRAMUL de GUVERNARE 2020-2024 al Alianței PNL USR-PLUS UDMR. Principalele priorități ale Guvernului Cîțu

De asemenea, sunt menționate introducerea unor modele noi de formare și evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internațional); sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența.

Se meționează și includerea istoriei minorităților etnice în manualele și programele de istorie sau vouchere educaționale care vor fi date către școli pentru a stimula activitățile extrașcolare cu ieșire din clasa de studiu și vizitarea diverselor atracții (muzee, arii naturale protejate, situri arheologice, participarea la spectacole etc.) sau/și participarea la activități organizate cu caracter sportiv (drumeție, cursuri de schi, cicloturism etc.) cu utilizarea unor servicii turistice inclusiv cazare.

Mai sunt prevăzute, pentru profesori, ”salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță și specificul comunității educaționale” și creșterea puterii de decizie a consiliului de administrație prin implicarea acestuia în procesul de selecție al managementului instituției de învățământ.

De asemenea, este inclusă și regândirea organizării examenului de titularizare.

”Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activitățile extracurriculare și alte forme de educație complementare utile. În urma consilierii, aceștia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaționale, profesionale sau teoretice, în funcție de domeniul spre care au înclinație, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educație sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ce parcurs educațional pot urma în funcție de alegerea lor și care sunt beneficiile și costurile fiecărei opțiuni”, se mai arată în document.

Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Măsuri din Programul de guvernare

Educația timpurie

1. Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe

2. Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani;

3. Asigurarea finanțării per elev pentru învățământul antepreșcolar, conform prevederilor legale, începând cu anul școlar 2021/2022;

4. Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;

5. Realizarea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii, inclusiv cele privind spațiul educațional, dotările, activitatea psihopedagogică și activitățile suport (ex. standarde privind îngrijirea, hrana copiilor, consilierea și serviciile medicale);

6. Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;

7. Actualizarea cadrului normativ privind construcțiile cu scop educațional, precum și proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților.

Învățământ primar și secundar

1. Creșterea accesului și participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul de rezidență;

2. Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;

3. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform cifrelor furnizate de testele PISA;

4. Generalizarea programelor ”afterschool” în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite;

5. Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii;

6. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;

7. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional;

8. Valorificarea evaluărilor naționale și a evaluărilor curente, în vederea realizării intervențiilor remediale pentru asigurarea progresului școlar;

9. Realizarea și implementarea standardelor de evaluare la fiecare disciplină și an de studiu;

10. Introducerea portofoliului educațional digital pentru actualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil și identificarea imediată a măsurilor remediale necesare; inclusiv din perspectiva activității extrașcolare;

11. Introducerea /pilotarea unor modele noi de formare și evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internațional);

12. Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența;

13. Creșterea alocării de fonduri pentru proiectele școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești inclusiv prin includerea istoriei minorităților etnice în manualele și programele de istorie;

14. Regândirea arhitecturii învățământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar și evoluțiilor în vederea eliminării rupturii dintre învățământul obligatoriu și piața muncii. Certificarea calificărilor din sistemul de învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);

15. Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;

16. Realizarea rețelei școlilor pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate și a dezvoltării unor programe educaționale inovative;

17. Creșterea puterii de decizie a consiliului de administrație prin implicarea acestuia în procesul de selecție al managementului instituției de învățământ;

18. Veniturile realizate din gestionarea patrimoniului vor rămâne în proporție de 100% la unitățile de învățământ preuniversitar;

19. Creșterea calității învățământului în mediul rural prin realizarea consorțiilor școlare rurale prin acordarea unui cost standard per elev mărit celor ce fuzionează.

Învățământ profesional și vocațional

1. Dezvoltarea rutelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar;

2. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul profesional și vocațional;

3. Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație profesională;

4. Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe pieței muncii naționale și internaționale;

5. Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învățământul profesional și dual, din surse europene/guvernamentale;

6. Dezvoltarea campusurilor școlare, mai ales în localitățile care oferă educație profesională în regim dual, pe baza indicatorilor din cadrul strategiei privind infrastructura școlară, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale;

7. Dezvoltarea centrelor de învățământ dual, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă;

8. Crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii sau a continuării studiilor într-o formă superioară de educație, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educație, muncă, finanțe etc);

Cariera didactică

1. Regândirea sistemului de formare inițială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică și extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;

2. Creșterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educație și diversificarea contextelor de formare (DPPD, Masterat didactic etc);

3. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar și crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;

4. Formarea specifică a cadrelor didactice pentru integrarea ȋn învățământul de masă a elevilor cu CES;

5. Realizarea profilului de competențe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învățământ;

6. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calității procesului educațional;

7. Salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță și specificul comunității educaționale;

8. Regândirea organizării examenului de titularizare la nivelul unității de învățământ si redefinirea noțiunii de titularizare.

Managementul unităților de învățământ

1. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru aspiranții la cariera managerială;

2. Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane, curriculumului la decizia elevului/scolii/comunității, cât și a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;

3. Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;

4. Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;

5. Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;

6. Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare, în vederea reducerii birocrației, a limitării suprapunerilor de responsabilități cu alte instituții și a eficientizării activității acestora;

7. Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc).

8. Regândirea modului de organizare al concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă pentru a fi organizate la nivelul unității de învățământ;

9. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, sindicatelor și ai mediului privat);

Pentru extinderea accesului la educație de calitate pentru toți elevii:

• Alocarea a 6% din PNRR pentru educație;
• Deschiderea unor linii de finanțare din fonduri europene pentru construcția și/sau modernizarea creșelor și grădinițelor sau a altor tipuri de unități care furnizează servicii de timpuriu în baza unui plan național multianual de asigurare a necesarului de unități de învățământ antepreșcolar și preșcolar, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educațională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani;
• Organizarea stagiilor de formare a resursei umane din creșe și grădinițe;
• Deducerea parțială a investiției din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajați pentru a le încuraja să construiască grădinițe și creșe;
• Acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creșe și grădinițe. Angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;
• Continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilități reduse, pentru asigurarea pachetului educațional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane și rechizite, din fonduri europene;
• Generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”
• Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare în funcție resursele bugetare ale comunităților locale;
• Realizarea unui program transparent de finanțare a internatelor școlare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcționare a acestora, inclusiv cele de personal;
• Organizarea examenului de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a și ulterior a bacalaureatului la limba și literatura română conform programei școlare speciale în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale;
• Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune: o aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale;
• Finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române;  finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale; finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile minorităților naționale; finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală).
• Armonizarea abilităților cognitive și vocaționale ale elevilor și facilitarea dezvoltării competențelor în cele cinci tipuri de literații: literația citirii/comunicării, literația digitală, literația matematică, literația științifică și literația culturală;
• Introducerea bacalaureatului diferențiat în învățământul românesc;
• Oferirea posibilității de a organiza unități de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, care să dețină structuri în mai multe unități administrativ teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită;
• Realizarea evaluării complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educație;
• Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluției educaționale a unui copil (situația școlară, evaluare psiho-socială și comportamentală, activități extracurriculare) și semnalizarea din timp a situațiilor cu risc de părăsire timpurie a școlii.

Alte măsuri:

Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educațional pentru introducerea competențelor digitale în toate ciclurile de educație inițială (începând de la grădiniță), cât și ca parte a formării profesionale continue

Profesionalizare în turism prin calificare, perfecționare și instrumente de stimulare (de tip „incentive”).

Realizarea unui plan de formare profesională în meserii și profesii specifice turismului la toate nivelurile educaționale: o sistem dual (15-18 ani): 50% teorie, 50% practică; o școli de pregătire profesională continuă pentru adulți; o universități de științe aplicate în sistem dual sau cu un semestru de practică; o integrarea programelor de internship în curriculum universitar.

Realizarea unui program de atragere a forței de muncă din diaspora, de tip Repatriot Turism, în meserii și profesii specifice turismului, prin care: o să se creeze o bursă online a locurilor de muncă din turism accesibilă tuturor românilor, inclusiv celor din țară; o să fie sprijiniți, inclusiv financiar, în constituirea de microîntreprinderi turistice; o să se organizeze târguri și întâlniri în comunitățile din diaspora, dedicate atragerii forței de muncă și potențialului antreprenorial în turism.

Vouchere educaționale care vor fi date către școli pentru a stimula activitățile extrașcolare cu ieșire din clasa de studiu și vizitarea diverselor atracții (muzee, arii naturale protejate, situri arheologice, participarea la spectacole etc.) sau/și participarea la activități organizate cu caracter sportiv (drumeție, cursuri de schi, cicloturism etc.) cu utilizarea unor servicii turistice inclusiv cazare. Voucherele educaționale sunt bonuri de valoare care se acordă elevilor prin intermediul școlilor, în regim de turism intern, pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea unor excursii sau vacanțe cu scop educațional.

Evaluarea și modificarea curriculei școlare pentru a include atât ore de digitalizare specifice vârstei și nivelului școlar cât și un demers de digitalizare transversală a modului de predare pentru toate disciplinele.

Investiții în competențele digitale de bază ale personalului didactic în programe regulate de training și în transferul de resurse umane IT către zonele deficitare

Program anual de skilling pentru profesori în care vor fi implicate cadrele didactice din școli, pe principiul mecanismului, train-the-trainer

Generalizarea și facilitarea accesului la învățământul online în mediul rural și la resurse educaționale deschise. Facilitarea dezvoltării competențelor digitale în rândul populației din zone vulnerabile

Rezidențiat

Reformarea sistemului de educație medicală pentru a respecta cerințele curriculare moderne; formarea medicilor, asistenților medicali și farmaciștilor pentru a obține și utiliza competente practice, inclusiv în anii terminali.

Sistem de rezidențiat bazat pe mentorship și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemul, stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și examenul practic filmat.

Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce profesează în afara României cu echivalarea examenelor de acreditare europeană și desființarea primariatului.