BACALAUREAT 2024: Baremele și subiectele – proba scrisă de ROMÂNĂ, publicate de Ministerul Educației. Rezolvare subiecte

BACALAUREAT 2024: Ministerul Educației a publicat luni după-amiază subiectele și baremele de corectare pentru proba scrisă de Română. Primele rezultate vor fi cunoscute în 8 iulie.

Candidații au avut la dispoziție cel mult trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Vezi și Subiecte la Matematică, Bacalaureat 2024. Ce au avut de rezolvat absolvenții de liceu la a doua probă de examen

Bacalaureat 2024: Subiecte și bareme la ROMÂNĂ

• Subiect Română Bacalaureat 2024_real-tehn
• Barem Română Bacalaureat 2024_real-tehn
• Subiect Română Bacalaureat 2024_uman-ped
• Barem Română Bacalaureat 2024_uman-ped

Din Alba, au participat la prima probă 2.214 de absolvenți de liceu. A fost și un caz de candidat eliminat din examen.

Următoarea probă este marți, 2 iulie: proba obligatorie – Matematică sau Istorie.

Bacalaureat 2024: Rezolvarea subiectelor la ROMÂNĂ

Profesoara Anamaria Ghiban a rezolvat subiectele la Română, pentru edupedu.ro

Subiectul I A

1. Sensul din text al secvenței „pe neașteptate” este „deodată”, „fără veste”. Sensul cuvântului „împrejurare” este „circumstanță”, „context”.

2. Numele revistei la care lucrează Adriana Fianu, așa cum reiese din text, este „Gazeta literară”.

3. Copleșit de emoție la gândul că se va întâlni cu Tudor Arghezi, Gabriel Dimisianu își propune să se comporte ca un observator, să fie foarte atent la ceea ce se discută, dar să nu iasă în evidență și să o lase pe colega lui să aibă toată inițiativa. Aceste intenții legate de comportamentul din timpul vizitei reies din secvența: „Voi fi ochi și urechi, dar mut, am decis până la urmă. Voi fi însoțitorul mut al colegei mele […]”.

4. Motivul pentru care Gabriel Dimisianu este surprins când Tudor Arghezi intră cameră: există un contrast puternic între apariția poetului și imaginea pe care Dimisianu o avea despre acesta. Siguranța mișcărilor poetului, pașii repezi și hotărâți contrastează puternic cu aparițiile sale în săli publice, unde pășea încet, ajutându-se de baston, la brațul lui Baruțu. Imaginea aceea, a unui bătrân neajutorat este anulată de apariția unui om în toată puterea, fapt ce îl surprinde pe Gabriel Dimisianu.

5. O trăsătură morală a lui Gabriel Dimisianu este timiditatea. Acesta este copleșit de ideea că îl va vizita pe Arghezi, frământându-se în legătură cu felul în care va trebui să se comporte. Timiditatea reiese indirect din faptul că Dimisianu își propune să fie un simplu observator („Voi fi ochi și urechi, dar mut […]”), precum și din reacția avută când Arghezi i se adresează: „M-am pierdut, cred că roșisem […].

Subiectul I B

Text argumentativ: se ține cont de structura textului argumentativ, care presupune o organizare specifică, astfel încât ipoteza, argumentele, exemplele și concluzia să fie evidențiate prin conectori specifici și prin paragrafe.

Candidații pot susține o ipoteză de tipul „În opinia mea, emoțiile influențează sinceritatea exprimării…” sau una contrară, de tipul „Consider că emoțiile nu influențează sinceritatea exprimării…”. Nu există ipoteză „corectă” sau „greșită”, ci doar ipoteze bine sau slab argumentate. Important este ca argumentele să fie valide, puternice și să susțină, prin exemple adecvate (din text și din experiența personală) ipoteza pe care candidatul a formulat-o.

Subiectul al II-lea

Repere:

• menționarea rolului indicațiilor autorului într-un text dramatic (contribuie la punerea în scenă a textului; oferă cititorului informații suplimentare, utile pentru decodificarea mesajului operei etc.)
• în fragment remarcăm mai multe tipuri de indicații scenice (didascalii), fiecare având un rol în transmiterea mesajului operei;
• unele indicații conturează decorul în care se petrece acțiunea („O cameră simplu mobilată […]”); se pot analiza mai multe exemple;
• alte indicații surprind mișcarea scenică a personajelor, oferind indirect detalii despre acestea („Oprindu-se în prag.” etc. )

Subiectul al III-lea

Profil real: eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile unei nuvele studiate.

Variantă: Moara cu noroc, de Ioan Slavici.

• trei repere indicate în cerință, pentru fiecare, 6 puncte. Tratarea unui reper nu înseamnă obligatoriu că sunt acordate toate cele 6 puncte.

Posibilă structură a eseului:

• introducere cu informații generale despre proza românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și despre modul în care se manifestă realismul în spațiul autohton;
• câteva informații despre rolul nuvelelor lui Ioan Slavici în dezvoltarea realismului românesc;
• informații generale despre nuvela Moara cu noroc (când și unde a fost publicată, tema abordată, locul ocupat de nuvelă în opera lui Slavici etc.), precum și încadrarea acesteia în tipologia nuvelei psihologice; precizarea a cel puțin două trăsături care fac posibilă încadrarea operei în realism (spre exemplu, plasarea acțiunii într-un spațiu verosimil, definit prin indici spațio-temporali reali, utilizarea tehnicii detaliului în anumite secvențe, perspectiva narativă obiectivă etc.);
• prezentarea structurii nuvelei și a acțiunii (pe scurt);
• comentarea a două scene semnificative, relevante pentru tema nuvelei – consecințele nefaste pe care dorința de îmbogățire le are asupra condiției umane; pot fi alese diferite secvențe în acest sens, două relevante ar putea fi: incipitul nuvelei (dialogul dintre Ghiță și soacra sa, despre valorile care contează în viața omului) și scena uciderii Anei de către Ghiță, care scoate în evidență evoluția negativă a personajului principal, alienarea acestuia sub povara dorinței de îmbogățire;
• analiza relației dintre incipitul și finalul nuvelei, cu simetria compozițională pe care o creează cele două secvențe, ar putea constitui analiza unui prim element de structură, așa cum se solicită în cerințe;
• un al doilea element ar putea fi prezentarea conflictelor din nuvelă, atât a celor interioare (pe care le trăiesc personaje precum Ghiță sau Ana), cât și a celor exterioare (cum este cel dintre Pintea și Ghiță);
• prezentarea construcției personajelor (cu menționarea tipurilor umane reprezentate de acestea) nu ar trebui să lipsească nici ea dintr-un eseu bine articulat, care dovedește abilități de analiză și argumentare dezvoltate);
• încheierea eseului ar trebui să fie o concluzie care să surprindă valoarea estetică a nuvelei, precum și relevanța acesteia în cadrul operei lui Ioan Slavici și a literaturii române, în general.

Rezolvarea subiectelor, integral, pe edupedu.ro