Bătălia pentru Roșia Montană: Analiză publicată de Fundația ”Pro Munții Apuseni” contestată de Sindicatul ”Viitorul Mineritului”

Într-o lucrare de 50 de pagini intitulată „Puncte de vedere ale majorităţii cetăţenilor şi mediului de afaceri din Munţii Apuseni, referitoare la impactul Proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană propus de RMGC – Întâlnirea cu parlamentarii României, Câmpeni, 25.09.2013” şi având sigla Fundaţiei “Pro Munţii Apuseni” sunt prezentate o serie de date privind contextul proiectului minier din Alba care au declanșat noi dispute între susținătorii și contestatarii proiectului minier de la Roșia Montană. Conținutul lucrării au fost publicat pe siteul oficial al  Alianței pentru o Românie Curată, fapt ce a stârnit reacții din partea sindicatului Viitorul Mineritului, care consideră că o mare parte din informațiile publicate ar fi fost eronate.

Vă prezentăm în continuare o parte dintre informaţiile cuprinse în lucrarea respectivă:

În lucrare se vorbeşte despre industria de prelucrare a lemnului din Munţii Apuseni, considerat “extrem de important pentru caracterizarea generală a antreprenoriatului în zonă”. Se arată că “s-a putut constata faptul că un număr de aproximativ 5 firme activează în domeniul industriei mobilei și prelucrare a lemnului. Principalii producători de mobilier din Câmpeni sunt: Montana Câmpeni SRL, Transilvania Production SRL, Maria Production SRL – cu un număr aproximativ de 500 locuri de muncă precum și subcontractorii lor din domeniul procesării primare a lemnului (peste 20 de societăți comerciale), cu o cifră de afaceri de peste 7 mil. de euro.

Investițiile la nivel local în Câmpeni în valoare de peste 4 milioane de euro în ultimii ani au dus la crearea a peste 1000 de locuri de muncă directe sau indirecte”. În continuare, se menţionează că principalii reprezentanți ai mediului de afaceri din industria mobilei și de prelucrare a lemnului din zona Munților Apuseni sunt îngrijoraţi că vor fi afectaţi.

În plus, “societățile din domeniul prelucrării lemnului lucrează în prezent la un proiect pe care intenționează sa îl înainteze Parlamentului României spre a-l transforma în inițiativă legislativă. Se solicită acordarea unei suprafețe de peste 2000 ha de pădure pentru fabricile de mobilier din zonă, în schimbul căreia se va plăti o redevență de 10% . Exploatarea se va face printr-o asociere cu Statul Român care va avea o participare de 30%, se va extinde pe cel puțin 15 ani și va crea peste 1000 locuri de muncă.”

În continuare, se descrie într-un capitol, turismul, ca alternativă a dezvoltării Roşiei Montane şi Ţării Moţilor, având în vedere că „Zona Munţilor Apuseni este una din cele mai căutate destinaţii turistice din România. Fiind favorizată de relieful carstic precum şi de flora şi fauna specifice acestei zone”. Sunt enumerate obiective de interes naţional în Ţara Moţilor şi o situaţie privind activitatea din turism până la 1 septembrie 2013. În statistica prezentată în lucrare apar 638 de hoteluri şi pensiuni, cu 4.720 de beneficiari direcţi ai unităţilor de cazare, dar şi 871 membri ai asociaţiilor de agricultori şi crescători de animale. Sunt prezentate propuneri, printre care integrarea ecoturismului în planurile de dezvoltare locală ale localităților, modernizarea infrastructurii rurale în scopul promovării peșterilor, cetăților dacice, siturilor medievale și altor destinații care vor fi stabilite ca ecoturistice, crearea ecomuzeelor. Drept concluzii, se arată că “Ţara Moţilor, cu cei circa 90.000 locuitori ai săi, poate trăi în totalitate din turism încă 2.000 de ani de acum încolo în vreme ce RMGC promite 17 ani de prosperitate pentru circa 700 persoane (nici ele toate din regiune)”.

La capitolul “Agricultură”, este amintită cea montană, “în mare parte ecologică sau organică, axată pe economia pastorală”, respectiv creşterea animalelor (vaci şi oi), culturi de cartofi, fructe de pădure, ciuperci şi pomi fructiferi, apicultura şi piscicultura. Sunt amintite 15.000 de exploataţii agricole şi şase fonduri cinegetice. De asemenea, sunt prezentate rezultate ale producţiei de fructe de pădure până la 20 septembrie 2013 la punctul de colectare de la Valea Bistrei şi date de la Direcţia Regională de Statistică Alba din Recensământul General Agricol 2010 (efective de animale pe specii şi localităţi în Alba), cu 24 de “zone de impact”, ce totalizează 26.784 bovine, 20.775 ovine, 2.047 caprine, 18.594 porcine, 169.471 păsări, 2.905 cabaline, 62 de măgari şi catâri, 464 iepuri de casă şi 10.323 de familii de albine în localităţi din Alba, zona Munţii Apuseni. Mai este prezentată o situaţie a exploataţiilor agricole care au beneficiat de măsuri de dezvoltare rurală în ultimii trei ani în Alba, una a maşinilor şi echipamentelor agricole în proprietate, suprafaţa agricolă utilizată, toate din date DRS, după cum sunt prezentate în lucrare.

La capitolul “Factori care pun în pericol protecţia mediului”, sunt amintite date tehnice – suprafeţe ocupate de proiectul minier, cariere, durata exploatării, cantităţi extrase şi alte date privind posibile efecte de poluare a zonei, cu concluzia că “dimensiunea proiectului este foarte mare pentru o zonă locuită”.

Lucrarea mai cuprinde aspecte juridice, un capitol cu “riscurile asociate exploatării”, aspecte economice şi resurse umane sociale. La final, sunt oferite soluţii alternative de dezvoltare durabilă a Roşiei Montane.

Comunicatul Sindicatului “Viitorul Mineritului“ Roșia Montană, adresat Alianței pentru o Românie Curată, în atenția Alinei Mungiu-Pippidi

“Cunoscând reputația Dumneavoastră de specialist anticorupție, atașamentul față de valorile democrației, egalității în fața legii, corectitudinii și bunei guvernări, pe care le promovați în spațiul public, suntem dezamăgiți de modul în care ați preluat, fără verificările necesare, datele prezentate în așa-numitul „studiu” al Fundației „Pro Munții Apuseni” din Câmpeni, pe care îl menționați pe site-ul oficial al Alianței pentru o Românie Curată.

Mai întâi de toate, vă rugăm să luați în considerare că această fundație nu reprezintă comunitatea noastră, nu întrunește oameni din Roșia Montană și, prin urmare, nu are nicio legitimitate să se exprime în numele comunității. Vă amintim că majoritatea cetățenilor din Munții Apuseni, respectiv 63% din populație, s-a exprimat pentru minerit în cadrul referendumului de anul trecut organizat în localitățile din Munții Apuseni. Mai mult, pentru cauza noastră, a repornirii mineritului la Roșia Montană, am strâns 30.000 de semnături de la românii din toată țara. Totodată, 18.500 de oameni s-au înscris în platforma de susținere a proiectului minier de la Roșia Montană. Mineritul este o cauză a majorității în zona Munților Apuseni, iar oamenii din multe zone ale țării care au înțeles realitatea de la Roșia Montană sunt alături de noi.

În al doilea rând, datele menționate în acel „studiu” sunt false, ele nu fac decât să inducă în eroare opinia publică și pe membrii Comisiei Speciale parlamentare, care dezbat în aceste zile proiectul de lege privind repornirea mineritului la Roșia Montană.

Vă rugăm să consultați datele oficiale ale autorităților române, în special pe cele ale Institutului Național de Statistică (INS), Biroul Regional de Statistică Alba – singura instituție abilitată să ofere date cu privire la numărul de locuitori din zona Munților Apuseni, date oficiale privind șomajul sau numărul de locuri de muncă pe domenii economice.

Astfel, din datele oficiale ale Biroului Regional de Statistică Alba, desprindem următoarea realitate:

* Zona Munților Apuseni are în prezent puține locuri de muncă. Numărul mediu de salariați înregistrați nu depășește 9.572, deci nu există cele 21.000 de locuri de muncă despre care acel material pretinde că ar fi în pericol să dispară! Dimpotrivă, dacă ne raportăm strict la datele oficiale, rezultă că există peste 42.000 de oameni cu vârstă de muncă ce nu realizează venituri din salarii, dintr-un total de 52.000 de persoane care au vârsta de muncă. Mai mult, la compania minieră sunt înregistrate 8.000 de cereri de locuri de muncă, oameni din toată zona, care așteaptă repornirea mineritului la Roșia Montană și care își leagă speranța pentru un viitor mai bun de repornirea minei.

* Zona Munților Apuseni are puțini operatori turistici înregistrați care achită taxe și impozite la stat. INS arată că sunt în total înregistrate 56 de unităţi de cazare, cu un număr de 1.446 de locuri pentru zona Munților Apuseni; prin urmare, nici măcar în total pe județ nu există 638 de pensiuni câte menționează materialul pe care îl citați.

* Turismul în zonă funcționează la capacitate minimă. Rata medie de funcţionare a pensiunilor și hotelurilor peste an este de numai 54%, adică aproximativ jumătate de an acestea nu funcționează. Rata de ocupare este de 8,6%, iar numărul mediu de înnoptări pentru cei circa 19.000 de turişti, media care sosește anual în zonă, este de 2,4 – ceea ce indică un turism predonderent de tranzit sau ocazional.

* Turismul oferă doar 2,3% din numărul total de locuri de muncă la nivelul județului. Cele mai multe locuri de muncă se înregistrează în sistemul bugetar – 36,5%, în industrie -35%, iar turismul oferă doar 2,3% locuri de muncă (în pensiuni, hoteluri și restaurante).

Prin urmare, cifrele și datele din studiul Fundației ”Pro Munții Apuseni” nu se regăsesc în datele oficiale ale autorităților statului român. Vrem să credem că Dumneavoastră excludeți din start existența unor activități economice care fac evaziune fiscală, înșeală angajații sau nu respectă legile și principiile unui stat de drept.

Considerăm că datele pe care le propagați Dumneavoastră, inclusiv pe site-ul oficial al Alianței pentru o Românie Curată, nu fac decât să distorsioneze imaginea despre realitatea din zona Munților Apuseni, manipulând opinia publică și au drept scop să blocheze proiectul de lege care ar permite repornirea mineritului la Roșia Montană.

Pentru noi mineritul la Roșia Montană înseamnă locuri de muncă sigure, care respectă legea. Mai mult, zeci de mii de locuitori din Munții Apuseni își pun speranța în repornirea mineritului la Roșia Montană, pentru că ei știu că acest lucru le va aduce un trai mai bun și prosperitate. Mineritul este șansa noastră la viață. Și, mai mult, noi, minerii din Roșia Montană, știm că mineritul și turismul pot coexista, pentru că mineritul curăță mediul poluat, salvează patrimoniul și asigură locuri de muncă stabile.

Vă rugăm să faceți uz de expertiza Dumneavoastră pentru evaluarea corectă a șansei pe care o are zona pentru dezvoltare prin minerit, în absența unor investiții majore în toată zona Munților Apuseni, și să încurajați propagarea unor informații corecte pe spațiul public.”