Biserica din Feneș, construită în 1754, va fi restaurată și reabilitată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei

Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Feneș va fi reabilitată și restaurată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei.

Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții mai prevede și realizarea unei anexe, separate de lăcașul de cult, care va cuprinde o cameră pentru centrala termică și grupuri sanitare, dar și amenajarea unei terase circulabile – care va constitui un punct de belvedere. 

Compania Națională de Investiții (CNI) a lansat marți, 24 noiembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru lucrări de execuție pentru obiectivul de investiții „Conservare / restaurare și reabilitare biserică „Nașterea Maicii Domnului”, localitatea Feneș, orașul Zlatna, județul Alba”.

Valoarea totală estimată este de 2.304.070,15 lei, fără TVA.

Rezultatul final al investiției este restaurarea și reabilitarea bisericii, și construirea unei clădiri anexă. Pentru sporirea confortului utilizatorilor se propune realizarea unei constructii separate de biserică, cu dimensiuni în plan de 4,7 x 10 m, încastrată în versantul dealului dinspre latura sudică a lăcașului de cult. Amplasarea acesteia se va face la o cota de altitudine mai joasă pentru a nu interfera cu aspectul arhitectural al edificiului.

Construcția va fi realizată din beton armat și zidărie portantă, cu acoperiș tip terasă circulabilă pavată cu piatră naturală liber așezată. Terasa circulabilă va constitui un punct de belvedere, iar pentru asigurarea normelor de siguranță va fi prevăzută cu atic înaltat și mână curentă din lemn. Se propune ca punctul de belvedere astfel realizat să fie dotat cu o lunetă pentru observație. Diferența de nivel între cota trotuarului de gardă a bisericii și accesul la grupurile sanitare și camera centralei termice va fi preluată de o scara realizată din beton armat, cu treptele placate cu piatră naturală. Construcția va cuprinde camera centralei termice și grupuri sanitare (un grup sanitar pentru femei și unul pentru bărbați).

 

Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localității Feneș, în zona deluros-montană la nr. 72, aproximativ în zona centrală, pe partea dreapta a DC 173 (spre Pietrele Caprei). Biserica “Naşterea Maicii Domnului” se află cca. 1,3 km de la şoseaua DN 74 Alba Iulia – Zlatna, în partea de mijloc a satului, pe malul stâng al pârâului Bârnaia, pe o terasă a Văii Feneşului. Atât accesul pietonal cât si cel carosabil se fac din strada Principală a satului Feneș.

Edificiul de cult conul planimentric este o combinatie între conceptul bizantin și cel gotic. Construcţia edificiului este strâns legată de promulgarea Diplomei Leopoldine, cu mai puțin de un an înainte. Ca urmare a drepturilor recunoscute prin noul act imperial, romanii au dobândit posibilitatea de a realiza biserici din zidărie, iar biserica din Feneș este reprezentativă pentru maniera în care vor fi edificate noile clădiri de cult. Biserica a fost finalizată în 1754, fiind sfințită în ziua de 8 septembrie, ziua „Nașterii Maicii Domnului”, al cărui hram îl și poartă, alături de hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

Conform lucrării „De la Ampelum la Zlatna”, a profesorului Traian Domșa, biserica s-a edificat pe locul fostei biserici de lemn, care nu mai putea deservi numărul sporit de credincioși. Documentele vremii, precum „Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767” după K.Hitchins si I.Beju (menționată în aceeași lucrare a profesorului Domșa) ne oferă posibilitatea de a afla și numele preoților ortodocși care este posibil să fi fost implicați în realizarea noului edificiu: Petru Balsa (Balsan) și Petrus Fenechiu (Fenesiu), ambii fiind născuți în sat (locus ubi natus est) și profesând în Feneș (locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Pe Harta Ioesfină a Transilvaniei (1769 – 1773), biserica se observă cu claritate.

Volumetria şi organizarea spaţiilor interioare respectă specificul lăcaşelor de cult ortodoxe edificate după momentul promulgării Diplomei Leopoldine. Amprenta la sol a clădirii se înscrie în cadrul unui dreptunghi cu laturile de 8,84 x 22,50 metri.

Turnul clopotniţă, dispus axial pe faţada principală, deasupra accesului în pronaos, are o înălţime de 16,50 metri, până la nivelul foişorului realizat din lemn şi care adăposteşte clopotele.

Masivele de zidărie au grosimi ce variază şi sunt construite din zidarie de piatră naturală liată cu mortar de var simplu.