BNR: Mai multe bănci pot da faliment, dacă se impune conversia creditelor din franci elveţieni la cursul istoric. Alte propuneri la Comisia de Buget-Finanţe

Directorul Direcției Supraveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză a declarat miercuri, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților pe tema creditelor în franci elvețieni, că impunerea conversiei creditelor din această valută în lei sau în altă monedă prin intermediul unui act normativ ar putea genera falimentul mai multor bănci. Potrivit acestuia, actul respectiv ar trebui să precizeze foarte clar cine suportă pierderile generate de conversia la un alt curs decât cel al momentului.

„Problema există și sunt total de acord că ea trebuie rezolvată, dar prin act normativ nu este posibil. Soluția (pentru cei cu credite în franci elvețieni — n.r.) nu este posibilă decât pe baza discuțiilor dintre bănci și clienți. (…) Orice decizie luată prin act normativ produce pierderi, deci orice act normativ trebuie să precizeze clar entitatea care suportă pierderile. Sunt mai multe bănci care pot da faliment în cazul în care conversia se face la cursul istoric. S-a spus aici că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci da”, a explicat Cinteză.

Citeşte şi Francul elveţian a depăşit, miercuri, pragul de 4,5 lei. Cotaţia este apropiată de euro. Evoluţia valutei în ultimele cinci zile

El a subliniat că sunt 14 bănci care au în sold credite în franci, dar nu toate ridică probleme din punctul de vedere al Direcției Supraveghere.

Nicolae Cinteză a precizat că pierderile din conversia creditelor la un curs diferit de cel al pieței ar putea fi acoperite din capitalul băncilor, din reducerea dobânzilor la depozitele clienților sau din costuri mai mari pentru creditele celor care plătesc.

„Percepția băncilor este că soluția de a reglementa conversia la alt curs decât cel a pieței este neconstituțională pentru că afectează capitalul băncii, averea băncii, respectiv a acționarilor. Iar dreptul la proprietate este garantat de Constituție”, a explicat Cinteză, adăugând că BNR apără stabilitatea sistemului bancar, capacitatea băncilor de a relua creditarea și protecția deponenților.

Directorul BNR a amintit și de cazul Ungariei, menționat ca exemplu pentru România, dar a explicat că acolo pierderile nu au fost suportate de banca centrală ci de statul ungar care a oferit forinți băncii centrale în schimbul sumelor cheltuite din rezerva valutară pentru a asigura conversia creditelor în franci la un curs înghețat.

Nicolae Cinteză a mai spus că dacă astăzi s-ar adopta un act normativ pentru cei cu credite în franci, mâine ar apărea problema celor cu credite în euro, pentru că și în cazul acestora cursul a crescut de la 3,13 lei/euro la jumătatea anului 2007 la aproximativ 4,5 lei/euro în prezent.

Directorul BNR a răspuns și acuzațiilor potrivit cărora BNR ar trebui să stabilească un culoar de evoluție pentru cursul leu/franc, menționând că raportul dintre leu și franc nu se stabilește direct, pe piața românească, ci prin intermediul cursului euro/franc, iar stabilirea acestui curs nu este de competența Băncii Naționale a României.

El a mai spus că nici Legea insolvenței persoanelor fizice nu reprezintă o soluție, dar, pe termen scurt, aplicarea Ordonanței 46, modificată conform propunerilor Ministerului Finanțelor, ar putea oferi un avantaj clienților până la finalizarea discuțiilor cu fiecare bancă în parte.

Citeşte şi „Electorata 2.0″, pentru cei cu credite în franci elveţieni: Se propune majorarea plafonului de venit la 3000 de lei brut. Modificările ar putea intra în vigoare din 1 martie

Referitor la acuzațiile potrivit cărora BNR ar fi trebuit să interzică acordarea creditelor în franci elvețieni în perioada dinaintea crizei, Cinteză a explicat că intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 a obligat banca centrală să liberalizeze contul de capital, iar interzicerea unui produs care, la acel moment nu prezenta niciun risc, ar fi fost considerată un abuz cras, iar reprezentanții BNR ar fi putut fi trași la răspundere chiar penal.

Francul elvețian s-a apreciat puternic, în data de 15 ianuarie, pe piețele internaționale, câștigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Națională a Elveției (BNS) a renunțat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. În aceeași zi, la București, leul a pierdut aproape 16% față de franc, până la un minim istoric de 4,3287 lei, cu 58,7 bani peste cotația din ședința de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

În context, a reapărut discuția referitoare la românii cu credite în franci, care, potrivit autorităților sunt în număr de aproximativ 75.000.

Una dintre soluții este rescadențarea creditelor, prevăzută de Ordonanța 46/2014, potrivit căreia persoanele fizice vor beneficia de scăderea ratei lunare de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de maximum doi ani și de facilități fiscale constând în deducerea unei sume de 900 lei din impozitul pe venit.

Beneficiarii facilității trebuie să fie buni platnici, adică să nu aibă restanțe la creditele respective mai mari de 90 de zile, și să se încadreze în plafonul de venit de 2.200 de lei brut pe lună.

O altă soluție avansată în urma deprecierii semnificative a leului în raport cu francul este aceea a conversiei creditelor din valută în moneda națională, la un curs care nu poate depăși cu mai mult de 20% cursul din momentul contractării creditului și fără costuri suplimentare pentru client. Această soluție a fost avansată de Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Propunere în la comisiile parlamentare de Buget-Finanțe: conversia creditelor la un curs calculat ca medie a cursurilor medii lunare

Deputatul PSD Ana Birchall a propus, miercuri ca, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, la solicitarea clienţilor, conversia să se facă prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni.

Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: „La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei”.

Birchall a spus că Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Deputatul PSD a făcut apel la BNR, ARB, patronate şi asociaţii ale clienţilor pentru a se întâlni şi a discuta pe această propunere a sa.

„Noi, când vom discuta Legea conversiei creditelor, îmi rezerv dreptul de a depune această propunere aşa cum e înregistrată, ca şi amendament. Aş prefera să nu fie introdusă ca amendament şi până atunci – dumneavoastră puteţi de mâine,dacă sunteţi de acord că e o soluţie bună – de mâine puteţi pune în aplicare”, a spus Birchall.

E a mai propus şi ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

„Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni

surse: agerpres, mediafax

sursa foto: paginadebanci.ro