Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Bulgaria elimină restricțiile pentru turiștii români, până la final de sezon estival 2021. Condițiile de călătorie


Publicat

Calătorie/ vacanță în Bulgaria 2021: Turiştii români vor putea merge în Bulgaria doar cu actul de identitate sau paşaportul până la finalul sezonului, indiferent de situaţia epidemiologică, vecinii de peste Dunăre eliminând orice restricţie pentru români, arată datele unui turoperator.

„Guvernul Bulgariei a anunţat, pe 16 iulie, o serie de modificări privind accesul străinilor pe teritoriul ţării vecine, în contextul pandemiei covid-19. Vestea bună este că turiştilor români li se va solicita doar actul de identitate sau paşaportul până la finalul sezonului, indiferent de situaţia epidemiologică”, se arată într-un comunicat al turoperatorului Travel.

Aşa cum prevede Ordinul oficial, „Ţări cu care Republica Bulgaria a ajuns la un acord reciproc pentru libera circulaţie a cetăţenilor şi a persoanelor cu statut de reşedinţă permanentă, pe termen lung, şi a membrilor familiilor lor, la sosirea din cealaltă ţară: România.” După cum subliniază textul de lege, România este unica ţară pentru care se face o excepţie.

„În ultima perioadă, oamenii erau nehotărâţi să-şi rezerve o vacanţă spre sfârşit de august sau septembrie, din cauza posibilităţii introducerii unor restricţii.

Iată că avem decizia autorităţilor din Bulgaria în privinţa turiştilor români, de eliminare a oricăror restricţii, care vine la timpul potrivit şi astfel credem că interesul va fi crescut până la finalul sezonului estival.

Până pe 7-8 august, gradul de ocupare pe litoralul bulgăresc este extrem de ridicat, iar turiştii români trebuie să ştie că foarte greu mai pot găsi locuri.

Tocmai de aceea, recomand rezervările după 10-15 august, când vorbim de tarife mai bune, de oferte speciale cu până la 30% reducere şi de o relaxare mai mare a gradului de ocupare.

Recomand mai ales luna septembrie, pentru că vorbim de reduceri atractive, vremea este foarte bună, iar anul trecut vânzările au mers foarte bine până spre 20 septembrie”, a declarat Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner.

Potrivit sursei citate, în 2021, interesul românilor faţă de litoralul bulgăresc este cel puţin dublu faţă de vara anului 2020.

„Acest an a marcat o creştere importantă a interesului românilor faţă de litoralul bulgăresc, cu minimum 100% faţă de sezonul estival 2020.

Este drept, a contribuit şi faptul că Grecia se află pe lista galbenă iar Bulgaria nu solicită nimic în plus turiştilor români faţă de anii precedenţi la trecerea graniţei”, a mai spus Constantinescu.

Reprezentanţii touroperatorului susţin că la ora actuală se remarcă un interes crescut faţă de staţiunea Sunny Beach, unde se află resorturi foarte mari, cu servicii de calitate, care absorbeau foarte mult din pieţele Europei occidentale.

Românii au avut parte de oferte interesante şi atractive, la lanţuri hoteliere internaţionale precum Sol Melia, dedicate în special familiilor cu copii, care au găsit în Bulgaria o destinaţie apropiată şi o alternativă ideală pentru o vacanţă cu raport calitate-preţ bun.

De asemenea, consultanţii Travel Planner remarcă o creştere mare pe segmentul hotelurilor care oferă servicii de calitate superioară în resorturi mai izolate, cum ar fi cele din Obzor, şi aici se remarcă hotelul Reina del Mar, unul dintre cele mai noi hoteluri de lux de pe litoralul bulgăresc.

Travel Planner şi-a început activitatea în vara anului 2008, iar până în acest moment a organizat peste 30.000 de vacanţe pentru mai mult de 120.000 de turişti.

Condiții de intrare în Bulgaria (sursa MAE – Ministerul Afacerilor Externe – actualizat 26 iulie):

A. Cetățenii români care sosesc din România pot intra în Republica Bulgaria fără a fi obligați să prezinte alte documente în afara celor de călătorie (carte de identitate sau pașaport).

B. Cetățenii români care sosesc din statele aflate în zona verde sau portocalie pot intra pe teritoriul Bulgariei sub condiția prezentării, pe lângă documentele de călătorie, a unuia dintre următoarele documente:

1. Un certificat digital UE valid care atestă vaccinarea sau un document similar – un document care atestă finalizarea schemei de vaccinare împotriva COVID-19.

Schema de vaccinare se consideră a fi îndeplinită prin efectuarea numărului corespunzător de doze de vaccin împotriva COVID-19, conform anexei 3 din ordinul Ministrului Sănătății din Bulgaria, (https://www.mh.government.bg/media/filer_public/2021/07/19/rd-01-597_en_final.pdf) și trecerea unui termen de 14 zile de la data efectuării ultimei doze.

Se consideră schemă de vaccinare finalizată inclusiv administrarea combinată a unei doze de vaccin Vaxzevria/Astra Zeneca și a unei doze de vaccin Pfizer-BioNTech.

Documentul trebuie să conțină numele și prenumele persoanei (scrise cu caractere latine, conform documentului de călătorie utilizat la intrarea în Republica Bulgaria), data nașterii, data la care a fost efectuată ultima doză de vaccin, numărul de ordine al dozei, numărul total de doze, denumirea comercială, denumirea producătorului/posesorului licenței de utilizare, statul emitent, denumirea organului competent care a eliberat documentul, iar în cazul certificatului digital UE, identificatorul unic.

2. Un certificat digital UE valid care atestă vindecarea (pentru persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și s-au vindecat) sau un document similar – un document care atestă că persoana s-a vindecat de COVID-19 și care este valabil pentru o perioadă de la 11 la 180 de zile de la data testului efectuat (test NAAT sau test PCR/rapid antigen), conform documentului.

Documentul trebuie să conțină numele și prenumele persoanei (scrise cu caractere latine, conform documentului de călătorie utilizat la intrarea în Republica Bulgaria), data nașterii, data primului rezultat pozitiv prin testare NAAT (pentru certificatul UE) sau prin test PCR/rapid antigen (pentru documentul similar) și rezultatul pozitiv („Positive”), datele unității care a efectuat testarea (denumire, adresă sau alte date de contact) sau ale autorității care a eliberat documentul, autoritatea care a emis certificatul/documentul, statul în care a fost efectuată testarea, iar în cazul certificatului UE, identificatorul unic.

3. Un certificat digital UE valid care atestă testarea sau un document similar – un document care atestă un rezultat negativ al unui test PCR, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii sau al unui test rapid antigen pentru COVID-19 dintre cele menționate în anexa 2 din ordinul Ministrului Sănătății din Bulgaria, (https://www.mh.government.bg/media/filer_public/2021/07/23/zapoved_vlizane_bg_23_07_2021_izm.pdf )  efectuat cu maximum 48 de ore anterior sosirii, considerate de la data efectuării testării, înscrisă în documentul respectiv.

Documentul care atestă rezultatul negativ al testării trebuie să conțină numele și prenumele persoanei (scrise cu caractere latine, conform documentului de călătorie utilizat la intrarea în Republica Bulgaria), data nașterii, metoda testării, înscrisă cu caractere latine (PCR sau RAT) și rezultatul negativ („Negative”), data și ora prelevării probei, denumirea comercială și producătorul testului (obligatoriu pentru testele rapide antigen), denumirea unității/laboratorului care a efectuat testarea, statul în care a fost efectuată testarea și autoritatea emitentă a certificatului/documentului, iar pentru certificatul UE, identificatorul unic.

C. Cetățenilor români care sosesc din statele aflate în zona roșie NU li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Bulgaria, cu excepția anumitor categorii speciale prevăzute limitativ în ordin (art.4.3 din ordin, disponibil pe pagina web https://www.mh.government.bg/media/filer_public/2021/07/19/rd-01-597_en_final.pdf) ȘI cu condiția prezentării unui rezultat negativ la un test PCR, atestat printr-un certificat digital UE valid privind testarea sau printr-un document similar.

D. Cetățenilor români care sosesc din Rusia, Portugalia sau Pakistan li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Bulgaria doar pe baza prezentării unui certificat digital UE valid care atestă testarea sau a unui document similar care atestă un rezultat negativ la un test PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în țară.

În cazul cetăţenilor români care sosesc în Republica Bulgaria din alte țări decât România, categoriile exceptate de la măsura obligatorie a prezentării unuia dintre documentele menționate anterior sunt următoarele:

  • conducătorii de autocar și însoțitorii de bord care efectuează transport internațional de pasageri;
  • conducătorii camioanelor care efectuează sau finalizează transport internațional de mărfuri, la intrarea pe teritoriul Bulgariei;
  • membrii echipajelor navale și persoanele angajate în întreținerea navelor, care, la intrarea pe teritoriul Bulgariei, sunt în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
  • membrii echipajelor aeronavelor, care efectuează zboruri de la și către aeroporturi publice pe teritoriul Bulgariei și personalul tehnic asimilat;
  • lucrătorii transfrontalieri (persoanele care locuiesc în Bulgaria și călătoresc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână către un stat membru al Uniunii Europene, Turcia, Serbia sau Republica Macedonia de Nord, cu scopul îndeplinirii activității ca angajat sau liber profesionist, precum și persoanele care locuiesc în statele menționate și călătoresc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână către Bulgaria, în scopul îndeplinirii activității, ca angajat sau liber profesionist;
  • elevii și studenții care locuiesc în Grecia, Turcia, Serbia, Republica Macedonia de Nord și România și care călătoresc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână în Bulgaria în scopuri educaționale, precum și elevii și studenții care locuiesc în Bulgaria și călătoresc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână în Grecia, Turcia, Serbia, Macedonia de Nord și România în scopuri educaționale;
  • persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Bulgaria, în cazurile în care se poate garanta părăsirea imediată a teritoriului Republicii Bulgaria;
  • copiii în vârstă de până la 12 ani, care sosesc din zona verde sau portocalie.

Restricții privind accesul pe teritoriul Republicii Bulgaria/situația la punctele de frontieră, la intrarea în Republica Bulgaria:

Cetățenii români care doresc să călătorească în Republica Bulgaria din alte țări decât România și care NU se încadrează în excepțiile de la măsura obligatorie a prezentării unuia dintre documentele menționate mai sus pot intra pe teritoriul Republicii Bulgaria numai prin următoarele puncte de trecere a frontierei:

  • din Republica Elenă: Kulata, Makaza, Kapitan Petko Voyvoda și Ilinden
  • din Republica Serbia: Vrashka Chuka, Kalotina, Oltomantsi și Strezimirovtsi (zilnic, doar între orele 8 și 20);
  • din Republica Macedonia de Nord: Gyueshevo, Zlatarevo și Stanke Lisichkovo;
  • din Republica Turcia: Kapitan Andreevo, Lesovo și Malko Târnovo;
  • Aeroportul Burgas; Aeroportul Varna; Aeroportul Plovdiv; Aeroportul Sofia (Terminalul 1 și Terminalul 2); Portul Burgas; Portul Varna.

Alte restricții privind accesul rutier:

România – punctele de frontieră Lipnița-Kainardja și Dobromir-Krushari sunt temporar închise. Conform paginii de internet a Direcției Generale Poliție de Frontieră a Ministerului de Interne bulgar (www.mvr.bg/gdgp),

„În perioada 01 – 31 august 2021, autoritățile române introduc interdicția de trecere a frontierei prin punctul comun Vama Veche – Durankulak pentru autocamioanele cu masa mai mare de 7,5 tone în zilele de vineri, sâmbătă și duminică”;

Republica Elenă –Persoanele care călătoresc în scop turistic pot intra în Bulgaria dinspre Grecia, pe la punctele de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, Kapitan Petko Voyvoda – Ormenion, Ilinden-Exohi și Makaza-Nymphaea (la acest punct se permite trecerea frontierei doar pentru autoturisme/autovehicule cu masa de până la 3,5 tone).

Traficul rutier este suspendat la punctele de trecere a frontierei Ivaylovgrad – Kiprinos și Zlatograd. Camioanele au acces prin punctele de trecere a frontierei Kulata – Promachonas, Kapitan Petko Voyvoda – Ormenion și Ilinden-Exohi.

Camioanele cu masa de până la 3,5 tone care desfășoară activități de transport internațional de mărfuri pot utiliza și punctul de trecere Makaza – Nymphaea.

EXCEPȚII ȘI PREVEDERI PRIVIND TRANZITUL:

Se permite trecerea în regim de tranzit pe teritoriul Republicii Bulgaria pentru persoanele aflate în tranzit nu se solicită prezentarea unuia dintre documentele menționate mai sus.

Tranzitul este permis numai în cazurile în care se poate garanta părăsirea imediată a teritoriului Republicii Bulgaria.

CLASIFICAREA PE ZONE în funcție de răspândirea COVID-19

Începând cu data de 1 iulie 2021, autoritățile bulgare aplică sistemul de clasificare a statelor de sosire a persoanelor care intenționează să intre în Republica Bulgaria pe mai multe zone (verde, portocalie, roșie, zone speciale), în funcție de răspândirea COVID-19; limitările/restricțiile privind condițiile de călătorie sunt adaptate în funcție de includerea statului din care sosește persoana în cauză în una dintre aceste zone:

Zona verde

Zona verde include la acest moment următoarele state: Austria, Germania, Estonia, Islanda, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Finlanda, Croația, Danemarca, Italia, Slovenia, Franța, Norvegia, San Marino, Vatican, Elveția și Cehia.

Intrarea pe teritoriul Bulgariei se permite în baza prezentării unuia dintre următoarele documente:

  • certificat digital UE valid care atestă vaccinarea;
  • certificat digital UE valid care atestă vindecarea;
  • certificat digital UE valid care atestă testarea;
  • un document similar, care conține aceleași date precum certificatul digital UE privind COVID.

În ipoteza în care persoana în cauză nu furnizează unul dintre documentele menționate, va fi plasată în carantină pentru o perioadă de 10 zile, la locuința acesteia sau la altă adresă la care aceasta a indicat că va locui. Măsura carantinei poate fi ridicată dacă în 24 de ore de la momentul intrării, persoana în cauză prezintă autorităților bulgare un rezultat negativ al unei testări PCR sau al unei test rapid antigen dintre cele menționate în anexa 2 a ordinului Ministerului Sănătății.

Zona portocalie

Zona portocalie include la acest moment toate statele care nu sunt incluse în zona verde sau în zona roșie.

Intrarea pe teritoriul Bulgariei se permite doar în baza prezentării unuia dintre următoarele documente:

  • certificat digital UE valid care atestă vaccinarea;
  • certificat digital UE valid care atestă vindecarea;
  • certificat digital UE valid care atestă testarea;
  • un document similar, care conține aceleași date precum certificatul digital UE privind COVID.

De asemenea, autoritățile bulgare pot efectua, selectiv, teste rapide antigen pentru persoanele care sosesc din statele aflate în zona portocalie.

Atenție! Grecia a fost inclusă de autoritățile bulgare pe lista portocalie. Această măsură NU modifică regimul de tranzit al teritoriului bulgar pentru cetățenii români care se întorc din Grecia, prin Bulgaria, către România. Tranzitul prin Bulgaria se face doar în baza documentelor de călătorie (carte de identitate sau pașaport), fără obligația prezentării documentelor specifice COVID-19. Cu toate acestea, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului bulgar al sănătății nr. 597 din data de 16 iulie 2021, autoritățile bulgare pot efectua, selectiv, teste rapide antigen pentru persoanele care sosesc din statele aflate în zona portocalie.

Zona roșie

Zona roșie include la acest moment următoarele state: India, Bangladesh, Nepal, Myanmar, Bhutan, Sri Lanka, Maldive, Brazilia, Africa de Sud, Botswana, Tanzania, Seychelles, Namibia, Zambia, Tunisia, Oman, Malaysia, Turkmenistan, Tadjikistan, Republica Kârgâză, Mongolia, Columbia, Chile, Uruguay, Argentina, Paraguay, Bolivia, Peru, Surinam, Panama, Costa Rica, Guatemala, Belize, El Salvador, Cuba, Republica Dominicană, Cipru, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Spania, Fiji, Kuweit, Malta, Andorra, Olanda și Georgia

Persoanelor care sosesc din aceste state NU li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Bulgaria, cu excepția anumitor categorii speciale prevăzute în ordin ȘI cu condiția prezentării unui rezultat negativ la un test PCR, atestat printr-un certificat digital UE valid privind testarea sau a unui document analog.

Notă: La 24 iulie 2021, Ministerul Sănătății al Republicii Bulgaria a publicat un comunicat în care precizează că va aproba intrarea turiștilor sosiți din Olanda pe teritoriul Bulgariei, în baza unui test PCR. Totodată, în comunicat se arată că turiștii sosiți din Olanda cu charterele de luni, 26 iulie 2021, vor putea intra în Bulgaria și în baza unui test rapid antigen. Până la data de 25 iulie 2021, ora 21:30, Ministerul Sănătății al Republicii Bulgaria nu publicase un ordin în acest sens.

Zonă/categorie specială care cuprinde acele state în legătură cu care sunt disponibile informații privind înrăutățirea semnificativă a situației epidemice. Această zonă/categorie specială cuprinde, la acest moment, Rusia, Portugalia și Pakistan

Persoanelor care sosesc din aceste state li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Bulgaria doar pe baza prezentării unui certificat digital UE valid care atestă testarea sau a unui document similar care atestă un rezultat negativ la un test PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în țară.

Este instituită și o categorie/zonă specială, care include doar România.

surse: Agerpres, mae.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dan Motreanu despre congresul PNL de sâmbătă: ”Este un congres ratat”, ”Ce înseamnă echipa câștigătoare? Pe cine au învins?”

Publicat

p

Preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a anunţat vineri că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un „congres ratat” şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe, relatează Agerpres.

„Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins?”, a afirmat Motreanu, vicepreşedinte PNL, adăugând că acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare, notează DCnews.ro

Motreanu: Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL

„Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL, deşi organizaţia pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obţinut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naţionale.

Este şi cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizaţie PNL şi este un model pentru administraţia publică românească. Performanţa, rezultatele, leadership-ul nu sunt confirmate de funcţii, ci funcţiile ar trebui să le aibă la bază şi să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simţ ne cere asta. Asta este regula în orice organizaţie, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani şi voi fi aici şi peste un an, şi peste doi, şi peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL, cu sau fără funcţii. Am câştigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL şi tot aici voi fi, indiferent de funcţiile trecătoare”, a scris Motreanu pe Facebook.

El a menţionat că, la alegerile parlamentare, PNL a ieşit pe primul loc în doar 12 judeţe şi, cu siguranţă, ar fi obţinut un rezultat mai bun „dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeaşi pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcţii în partid”.

„Nu este normal să avem în conducerea naţională a PNL oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe. Cum nu este normal ca vicepreşedintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizaţii, altul decât al eşecului şi al „combinagiilor”?! Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins? Câştigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roşu, sau câştigători consacraţi în numeroase bătălii precum Caraş-Severin sau Bihor?! Se clamează democraţia şi meritocraţia şi nu le practicăm în propriul partid?”, a mai scris Motreanu.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de șeful partidului”

Dan Motreanu a susţinut că în urma fuziunii PNL cu PDL s-a luat „ce este mai rău de la cele două partide”.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de şef/preşedintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar şi când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoială şi dezbaterea unor decizii, caracteristica „politicii de gaşcă” – toate atât de străine de spiritul PNL şi de cel al unei organizaţii democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă faţă de persoană şi din ce în ce mai puţin faţă de principii, valori, reguli şi care se plasează departe de electorat nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanţei electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulţumite să fie în planul doi. Unii şefi de filiale cred sincer că „dacă nu curge pică” şi nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că şeful îi va pune pe primul loc în judeţul lor, chiar dacă suntem „mai mici”, a adăugat Motreanu.

„Este un congres ratat”

În opinia lui Motreanu, Congresul PNL este „ratat”.

„Acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult aşteptate, creşterea preţurilor în energie şi efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni şi mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacţia întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate”, a adăugat liderul PNL Giurgiu.

El a punctat că timpul irosit în campania internă pentru congres va crea dificultăţi în procesul de elaborare de soluţii pentru România.

„Ceea ce nu s-a înţeles de către liderii partidului este că PNL nu îşi mai permite să rămână în paradigma actuală, „că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru congres, va crea dificultăţi şi mai mari în procesul de elaborare şi comunicare de soluţii pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcţionare instituţională internă bazată pe performanţă, loialitate şi meritocraţie, generaţiile noi, cetăţenii activi care se raportează la alte referinţe îşi vor modifica opţiunile şi se vor îndepărta de PNL”, a mai afirmat Motreanu.

„Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL”

Dan Motreanu a transmis că speră ca viitoarea conducere care se va alege nu va include oameni cu probleme penale sau controversaţi.

„Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranţa că PNL este o opţiune a unui alt mod de a face politică? Oferă PNL certitudine sau măcar speranţă mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine? Şi încă ceva…

Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma şi pentru a atinge aşteptările cetăţenilor, prin decizii grele, uneori dureroase.

Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunţăm la el, iar mâine şi duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversaţi.

Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL şi, mai ales, pe al preşedintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o ştim clar şi răspicat toţi liberalii!”, a subliniat Motreanu.

sursă: Dcnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii

Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: “PrimAGlam Studio”, prima alegere pentru frumusețe. Cum arată cel mai nou salon de beauty din Alba Iulia (P)

Publicat

O echipă profesionistă, aparatură de ultimă oră, o locație în mijlocul orașului, ușor de accesat și, nu în ultimul rând, o atmosferă excelentă sunt elementele-cheie care fac din PrimAGlam Studio noua destinație pentru femeile care doresc să fie răsfățate într-un salon de beauty cu servicii complete.

PrimAGlam Studio se află în Alba Iulia, în zona centrală a orașului. Salonul îl veți găsi vizavi de noul Lidl, chiar lângă Unicredit Bank, cu acces din parcarea publică, unde vă puteți lăsa mașina personală.

Povestea PrimAGlam

”PrimAGlam Studio” este un proiect inițiat de Andreea Gherman. Și-a investit toate forțele și resursele și nu a renunțat până nu și-a realizat visul de a avea unul dintre cele mai frumoase și mai moderne saloane de frumusețe din Alba Iulia.

Ideea s-a conturat din 2007, din timpul cursurilor de nail design, pe care le-a urmat în Germania cu Anna Millay. Atunci, era doar o aspirantă a titulaturii de “nail trainer”. Acum, își întâmpină cu un zâmbet propriile cliente și are propria afacere.

Salonul ”PrimAGlam”, care își primește clientele într-un spațiu cu design în culori pastelate, cu plante și flori și, nu în ultimul rând, cu toate serviciile de înfrumusetare integrate, s-a conturat chiar la debutul pandemiei. Atunci a fost o perioadă dificilă, cu restricții care au afectat și acest domeniu, însă echipa PrimAGlam nu s-a descurajat și s-a pregătit mai bine pentru ca totul să fie perfect pentru clientele care le trec pragul.

Andreea, Iuliana, Maria, Elena și Ionela sunt echipa ”PrimAGlam”.

Misiunea lor, să îndeplinească dorințele oricărei femei, în materie de frumusețe.

Serviciile ”PrimAGlam”

Doamnelor și domnișoarelor, pregătiți-vă să fiți răsfățate. PrimAGlam Studio vă așteaptă cu:

  • servicii de manichiură și pedichiură oferite de două profesioniste în domeniu

  • servicii de cosmetică cu proceduri inovative și aparatură de ultimă generație

  • servicii de coafor cu două posturi complet utilate

Atuurile PrimAGlam Studio

Salonul ”PrimAGlam” este locul în care așteptările Dvs. sunt îndeplinite, dar și mai mult de atât.

Aveți acces la servicii personalizate, profesioniste, într-o atmosferă plăcută.

Toate acestea, oferite de o echipă care știe ce este important în materie de frumusețe și care vă dă oportunitatea să descoperiți noi modalități de a experimenta arta de îngrijire și beauty.

Câteva dintre atuurile PrimAGlam:

  • manichiură și pedichiură: design personalizat – lăsați-vă în seama celor două profesioniste în manichiură și veți avea rezultate de invidiat
  • cosmetică: proceduri inovative și aparatură de ultimă generație pentru tratamente faciale – “Astrodome” și pentru epilare definitivă – “Derma Laser”; una dintre specialitățile cabinetului de cosmetică este procedeul de aplicare de gene false “fir cu fir”; aici găsiți și singurul dispozitiv “Bioptron” din Alba Iulia, un cunoscut aparat elvețian de terapie cu lumină polarizată cu ajutorul căruia se pot trata atât probleme dermatologice la nivelul feței, cât și dureri musculare sau de articulații; razele emise de Bioptron accelerează vindecarea, îmbunătățind circulația sanguină și reducând inflamațiile

  • coafor: produse profesionale și mult talent; cele mai bune soluții și idei pentru ca părul Dvs. să atragă privirile și să vă încarce cu energie pozitivă.

Vă așteptăm la PrimAGlam. Nu doar un salon de beauty. Prima alegere pentru frumusețe. O experiență creată special pentru Dvs.

Detalii despre programări, AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Angajări la Poliția Română: Se caută instructori pentru pregătirea polițiștilor, din sursă externă. Care sunt condițiile

Publicat

Poliția Română angajează din sursă externă persoane care să devină instructori pentru pregătirea polițiștilor.

La nivel național sunt scoase la concurs posturi pentru ofițeri ce vor fi angajați în structurile de pregătire profesională, în specialitățile conducere defensivă, instrucția tragerii și pregătire fizică și autoapărare.

Citește și Poliția Română face angajări. Peste 1.800 de posturi disponibile prin încadrare directă. Câte sunt în ALBA. Înscrieri și probe

Înscrierile se fac online, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie. Detalii mai jos, la fiecare dintre posturile scoase la concurs.

LISTA posturilor scoase la concurs:

– 36 posturi de ofiţer, specialitatea conducere auto în regim prioritar şi defensiv. AICI, detalii.

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază – studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna)
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni adeverinţă/ certificat/ diplomă/ atestat de instructor/ formator în domeniul conducerii autovehiculelor şi/ sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul conducerii autovehiculelor şi/sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor şi să le poată  aplica în procesul de formare a poliţiştilor

– 46 posturi vacante de ofiţer, specialitatea educaţie fizică şi autoapărare. AICI, detalii

Posturile vacante sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază: studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din următoarele domenii/profile/specializări/specialităţi: educaţie fizică şi sport, educaţie fizică militară şi sport sau sport şi performanţă motrică; sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna) în domeniul de licenţă educaţie fizică şi sport.
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca antrenor/ instructor într-unul dintre următoarele sporturi de luptă: arte marţiale sau arte marţiale mixte
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii fizice şi autoapărării şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor

43 posturi de ofiţer, specialitatea instrucţia tragerii. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 de luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca instructor de tragere/tir
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii tragerilor cu armamentul din dotare şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor.

8 posturi vacante de ofiţer, specialitatea pregătire de specialitate. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Călăraşi, Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Sălaj

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).

Condiții generale de înscriere:

Pot participa la concurs/examen, candidaţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic (aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu, exclusiv pentru candidatul declarat ”admis”).
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi
  • să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului
  • să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă   pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege
  • să nu aibă, la încadrarea ca poliţist, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară (condiție ce va fi verificată cu ocazia examinării medicale, în cazul candidatului declarat ”admis”)
  • dacă prin încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă
  • să dețină permis de conducere, categoria ”B”
  • să deţină/obţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul prevăzut în fişa postului.

Anterior organizării acestor concursuri pentru angajare din sursă externă, Poliția Română a derulat o selecție internă, însă doar o parte dintre polițiști au fost avizați pe posturi, în urma probelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate