Calendar ortodox, 14 ianuarie: Odovania Bobotezei. Semnificații pentru credincioși

În 14 ianuarie, este Odovania praznicului Botezului Domnului. Odovanie se numeşte sfârşitul sărbătoririi unui praznic împărătesc sau a unui praznic mai deosebit. Perioada de după Bobotează are rolul de a păstra interesul pentru cele ce au fost prăznuite și de a evidenţia însemnătatea sărbătorii.

Termenul odovanie (otdania) este din limba slavonă și înseamnă „sfârșit”, „dezlegare” sau „încheiere” a sărbătorii, un fel de concluzie. În limba greacă se folosește cu același sens, de încheiere a sărbătorii, termenul apodosis.

Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor, sărbătorile religioase importante sunt precedate de un timp de pregătire, de anticipare, numit pre-serbare sau înainte-prăznuire. După ziua stabilită a sărbătorii este şi o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-serbare sau după-prăznuire, ca un fel de ecou al zilei de praznic.

Vezi și PAȘTE 2023: când pică Paștele în acest an și câte zile libere vor avea românii, de sărbători

Încă din Vechiul Testament este întâlnită această practică de a prelungi o sărbătoare timp de 7 zile. O altă mărturie în acest sens, din primele secole ale creştinismului, o constituie exemplul Sfântului Constantin cel Mare, care, după ce a prăznuit sfinţirea a două biserici, în fiecare an, prăznuia câte 7 zile aceste sfinţiri sub denumirea de „sărbătoarea înnoirilor”.

Înainte-prăznuirea creează interesul pentru sărbatoare prin slujbe speciale, rugăciuni şi cântări. În afară de patru sărbători, toate marile praznice sunt anticipate de o zi de înainte-praznuire. Fac excepţie Paştile, care sunt precedate de zece săptămâni de pregătire (înaintea Postului, Postul Mare şi Săptămâna Mare). Crăciunul are cinci zile de înainte-prăznuire, iar Boboteaza patru.

După-serbarea Naşterii Domnului ţine 6 zile, sfârşindu-se la 31 decembrie, când este odovania praznicului. Schimbarea la Faţă (6 august) are odovania la 13 august; Adormirea Maicii Domnului (15 august) are odovania la 23 august. Odovania Învierii este cea mai lungă, ea se face în a şasea săptămână dupa Paşti (până la Înălţare).

Calendar ortodox 14 ianuarie: Sf. Cuv. Mucenici din Sinai şi Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei

Sfinţii Cuvioşii Părinţi ucişi în Sinai şi Rait sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 14 ianuarie.

Peninsula Sinai, unde se află muntele pe care Moise a primit tablele Legii, a constituit un mediu prielnic pentru ascetismul monahal. Relatarea pelerinei Egeria, care a vizitat, între anii 381-384, toate Locurile Sfinte din Palestina, Egipt, Muntele Sinai, Transiordania, Siria, face cunoscută existenţa multor chilii aşezate pe versanţii muntelui, pe al cărui vârf se afla o bisericuţă, unde monahii se adunau pentru săvârşirea Sfintei Liturghii.

Călugării nevoitori în aceste locuri, aflate în calea năvălirilor barbare, au plătit însă adeseori cu preţ de sânge credinţa şi mărturisirea lor.

În această situaţie s-au aflat şi părinţii ucişi în prima năvălire de la începutul secolului al IV-lea, când au pierit în Sinai 40 de pustnici şi în Mănăstirea Rait, acelaşi număr de călugări, 40.

După aceasta, trecând ani mulţi, în zilele Sfântului Nil Sinaitul, Muntele Sinai iarăşi a fost ţinta incursiunilor beduinilor arabi.

A doua năvălire a fost relatată de Sfântul Nil, care a fost prefect (eparh) al Constantinopolului în timpul domniei împăratului Teodosie al II-lea (401-450) şi a ales împreună cu soţia sa şi cei doi copii, un băiat şi o fată, să intre în monahism.

Martirizarea cuvioşilor s-a făcut noaptea, după Slujba Utreniei. Unii au putut să fugă, între care şi Sfântul Nil, dar fiul său, Teodul, a fost luat rob. Prin iconomie divină Sfântul Nil şi-a găsit fiul care a fost vândut ca rob şi a fost răscumpărat de episcopul cetăţii Eluzia, care l-a şi hirotonit preot. (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”, „Monahismul ortodox românesc”, vol. I, Ed. Basilica, 2014).

surse: crestinortodox.ro, agerpres.ro