Cât de mare era Tezaurul dus la Moscova. Conținutul INCREDIBIL al dosarului lui Antonescu, descoperit într-un dulap

Date exacte și complete legate de Tezaurul de la Moscova, au apărut recent în spațiul public, după descoperirea din întâmplare a unui dosar din perioada interbelică, întocmit la cererea mareșalului Antonescu. Întreaga poveste, care aduce aminte de un film, a fost făcută publică de jurnaliștii de la Libertatea.

Dincolo de descoperire, documentele sunt foarte importante prin ceea ce conțin: inventarul complet al valorilor expediate la Moscova și valoarea lor.

Poveste de film

Bucătar de meserie, brașoveanul Attila Szocs, merge să ridice o vitrină elegantă de la un comerciant de mobilier vechi de la poalele Tâmpei, de la care obișnuiește să cumpere piese deosebite, scriu jurnaliștii de la Libertatea.

Restauratorul de mobilă e un iranian cunoscut în Brașov drept David, stabilit de 30 de ani în România, căsătorit cu o româncă cu sânge sas, cu care are două fete.

El aduce deseori mobilă elegantă de la Teheran sau o culege de prin casele românilor de pe întregul cuprins al țării, o recondiționează, dacă e cazul, și o revinde. Totul se întâmplă în mai 2018.

Cei doi bărbați încearcă să urce vitrina de proveniență românească în mașină. În interiorul piesei de epocă se aude un zgomot.  Așa începe totul. Zgomotul care se aude este al unui dosar document de o valoare inestimabilă: documentul care face lumină în privința aurului de la ruși.

Ce conține dosarul – câteva aspecte inedite

Cele 287 de pagini de mare interes istoric, certificate ca autentice, arată cum gândeau capii ţării din 1941 posibilitatea recuperării patrimoniului.

Unele dintre pasajele cu greutate apar de-a lungul a 11 pagini, într-un raport detaliat al guvernatorului băncii de la acel moment, Alexandru Ottulescu, adresat mareşalului Ion Antonescu.

Jurnaliștii de la Libertatea, cei care au descoperit subiectul, au făcut o sinteză a celor mai importante informații cuprinse în dosar:

1. Raportul lui Ottulescu e datat 12 noiembrie 1941 şi cuprinde inventarul complet al valorilor expediate la Moscova în cursul celor două transporturi din anii 1916 şi 1917. Până azi, nu se ştia că un asemenea document există.

2. Suma totală evocată: 8.416.417.177,93 de lei aur, echivalentul a 515.842.208.835,33 de lei la nivelul anului 1941.

3. Ca să actualizăm suma, să pornim de la faptul că în 1941, 1 dolar american era cotat la 966 de lei româneşti. Cu alte cuvinte, tezaurul valora 533 de milioane de dolari, la cotaţia din 1941. Dolarul însuşi s-a devalorizat de atunci, astfel încât cele 533 de milioane de dolari în 1941 înseamnă aproximativ 10 de miliarde de dolari azi!

4. 7 milioane lei aur reprezintă bijuteriile reginei Maria, peste 314 milioane lei aur însemna stocul metalic de aur al BNR şi 6,5 miliarde erau lucruri private (numerar, bijuterii, tablouri, depozite).

5. Actul aminteşte şi despre prima tranşă de restituiri din iunie 1935: „17 vagoane care cuprindeau 1.436 lăzi în greutate de 127.584 kgr. Toate lăzile primite erau violate şi răvăşite. În general, s-au restituit obiecte fără valoare”.

6. De altfel, numeroase corespondenţe între BNR şi bănci private sau ministere vorbesc în aceiaşi termeni despre returnarea din 35, detalii cunoscute, de altfel, din „Tezaurul de la Moscova 1”, dar reconfirmate acum.

7. Printre obiectele reclamate ca absente la vremea respectivă de Academia Română: manuscrise din anii 1700, hrisoave şi zapisuri domneşti de pe la 1600, cărţi româneşti vechi încă din 1512, piese de argint de la domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei ori obiecte de muzeu, precum inelul de logodnă al domnitorului Grigore Ghica sau două inele de aur de la Bogdan Petriceicu Hasdeu.

8. Şi Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, actualul CEC, îşi prezenta „Situaţia tezaurului evacuat la Moscova”: valori de 6,5 miliarde de lei transportate în 1.635 de lăzi.

9. O altă precizare referitoare la momentul restituirii scandaloase din 1935: „Din toate casetele, gropurile şi plicurile cu obiecte preţioase ca giuvaercale, monede de aur, argint, bilete de bancă etc. nu s-a găsit nimic”!

În plus, câteva precizări semnificative vin dintr-un referat întocmit în octombrie 1941 de Mihail Romaşcanu, funcţionar superior al BNR şi un specialist în materie de tezaur:

„După ce tezaurul a fost transportat la Moscova, evenimentele din Rusia s-au desfăşurat cu o iuţeală uimitoare, până când bolşevicii au cucerit puterea. Situaţiunea aceasta a determinat pe bolşevici să sechestreze tezaurul român”. „Aurul românesc a fost întrebuinţat de bolşevici pentru plata cumpărăturilor făcute în străinătate”.

Sursă: Libertatea